BNR deschide porțile: Palatul din Timișoara, o premieră pentru public

Cu ocazia aniversării a 146 de ani de la fondarea Băncii Naționale a României, BNR Timișoara a devenit, pentru o perioadă limitată, accesibilă publicului, evenimentul fiind o premieră în istoria acestui edificiu impozant.

O clădire extrem de discretă și puternic păzită se află pe bulevardul I.C. Brătianu și este una dintre cele mai protejate edificii din orașul situat pe râul Bega. Construcția acestui imobil a avut loc în 1904, pe baza proiectelor realizate de arhitectul maghiar Jozsef Hubert, și a servit drept sediu pentru Banca Austro-Ungară. Ulterior, după ce Banatul s-a unit cu România, imobilul a devenit sediul Băncii Naționale a României.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Citește șiCapsulă a timpului ascunsă 100+ ani găsită în Turnul Sfatului din Sibiu

În interiorul clădirii se află documente istorice și relatări despre aspectele mai puțin cunoscute ale mecanismelor financiare.

Nu există niciun citat direct

și nicio altă informație nu a fost oferită. Se vehiculează povești și se prezintă documente din sistemul bancar.

Agenția Timișoara a Băncii Naționale a României a fost înființată printr-un act care poate fi vizualizat de către vizitatori. Acest act a avut o importanță deosebită, deoarece instituția a fost ridicată la rangul de sucursală în data de 26 mai 1927.

În cadrul expoziției sunt prezentate și acte rare, contractul de vânzare-cumpărare a imobilului fiind unul dintre acestea, încheiat inițial între statul român și fosta Bancă Austro-Ungară, iar mai apoi între stat și BNR.

Eveniment de interes a avut loc la BNR Timișoara, unde publicul a avut ocazia să viziteze o locație deosebit de secreta.
Imagini de la eveniment au fost surprinse de Ștefan Both.

Istoria financiară a României poate fi descoperită de cei care vizitează palatul, unde sunt prezentate moneda națională, leul și trecutul Băncii Naționale a României. O expoziție fotografică, realizată în parteneriat cu Arhivele Naționale Timiș, oferă informații despre evoluția activității bancare după 1918. Vizitatorii au ocazia să admire

monede istorice și piese rare

care sunt expuse.

Un segment deosebit de important este alocat tezaurului României care a fost evacuat în Moscova pe timpul Primului Război Mondial.

Începând de la personalitatea marcantă a lui Eugeniu Carada și până în prezent, sistemul BNR a cunoscut o evoluție considerabilă.

Eugeniu Carada, cel care a stat la baza creării Băncii Naționale a României, a fost la conducerea acestei instituții financiare pentru o perioadă care a depășit trei decenii.

În prezent, Banca Națională a României BNR operează șase sucursale, și anume în București, Cluj, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara. La nivel regional, activitățile includ colectarea datelor statistice, manipularea numerarului și păstrarea de fonduri bănești și alte valori.

Moneda națională a României își are rădăcinile într-o perioadă istorică fascinantă. Leul, această unitate de măsură a valorii, a cunoscut o evoluție remarcabilă, de la talerul olandez care i-a dat naștere, și până în prezent, când constituie o parte esențială a economiei românești.

Leeuwendaalder este moneda istorică de la care își trage numele leul. Acest taler olandez a fost cunoscut sub numele de Leeuwendaalder și a circulat în Țările Române în perioada secolelor XVI–XVII.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a încercat introducerea numelui „român” pentru moneda națională, însă acest demers nu a avut succes.
Din 1867, moneda a devenit cunoscută oficial sub numele de „leu”.

O zi de porți deschise a avut loc la sucursala Timișoara a BNR Băncii Naționale a României, eveniment fotografiat de Ștefan Both.

O prezență discretă în orașul Timișoara este reprezentată de clădirea BNR, care în mod normal nu este foarte accesibilă publicului. Această instituție financiară are însă o altă față atunci când este deschisă pentru vizitatori.

În urmă cu peste un secol, la data de 6 noiembrie 1919, Consiliul general al Băncii Naționale a României a adoptat o decizie crucială, determinată de necesitatea finanțării țării în perioada de după Primul Război Mondial și de unificarea monetară impusă de Marea Unire. Această decizie prevedea crearea unor sedii în mai multe orașe, printre care Timișoara, Cluj, Arad, Oradea, Brașov și Sibiu. În cadrul aceleiași decizii, se avea în vedere și intervenția pentru achiziționarea imobilelor care găzduiau fostele sedii ale Băncii Austro-Ungare.

Înființată în 1920, sucursala BNR din Timișoara a avut ca prim director pe Stamate Dobrovicescu, care anterior a condus sucursalele din Pitești și Turnu Severin.
Ulterior, la 29 martie 1921, în baza înțelegerii încheiate la Viena între lichidatorii Băncii Austro-Ungare și reprezentanții României, această sucursală a preluat clădirea fostei bănci de emisiune a dublei monarhii.
2 ianuarie 1922 a marcat aprobarea, de către Consiliul general al BNR, a achiziționării a 13 imobile ce au aparținut Băncii Austro-Ungare, tranzacție care a avut o valoare de 25 de milioane de lei.

În cadrul evenimentului, publicul are posibilitatea de a efectua vizite gratuite, pentru care nu este necesară o programare în avans.

În cadrul evenimentului „Zilele Porților Deschise”, sucursala BNR Timișoara va fi deschisă publicului în perioada 23–24 aprilie 2026.

Tururi ghidate gratuite sunt oferite publicului, care poate participa fără a fi necesară o programare în avans. Fiecare vizită are o durată de aproximativ 30 de minute și poate fi efectuată în intervalul orar 11:00 – 19:00, ultima intrare fiind posibilă la ora 18:00.

Numărul maxim de persoane admise în grup este de 20, iar intrarea se realizează în ordinea sosirii a vizitatorilor. În timpul vizitei, fotografierea este permisă, cu excepția unor zone cu acces restricționat.