Bucureștiul copilăriei: cum pot oamenii să-și recucerească orașul?

Acum două decenii, Bucureștiul era încă un oraș unde copiii se jucau nestingherit pe străzile din fața blocurilor sau caselor lor, lovind mingea, desenând pe asfalt și alergând în voie, în timp ce adulții se întâlneau și vorbeau. Desigur, nu totul era perfect în acea perioadă: exista mizerie, maidanzi și sărăcie, însă cel puțin spațiul urban era dominat de oameni, nu de vehicule. Astăzi însă, mașinile au invadat nu numai bulevardele, ci și străzile secundare și o parte semnificativă din trotuare.

— Cum am ajuns în această situație și ce măsuri ar trebui luate pentru ca orașul să fie, din nou, al oamenilor?

Traficul a devenit o parte esențială a vieții în București, potrivit antropologului Bogdan Iancu, care afirmă că

Citește și„Imaginile dezastrului abia acum încep”. Intervenție în premieră în România la blocul afectat de explozia din Rahova

„În București nu mai există altceva decât traficul, e o formă de cetățenie”

.

• Declarația a fost făcută de Bogdan Iancu și reflectă o realitate urbană.

Se remarcă o transformare a orașelor în zone de parcare extinse, potrivit antropologului Bogdan Iancu, care afirmă că aceste schimbări urbanistice au limitat drastic spațiile disponibile pentru activități informale.

„Orașele au devenit mai degrabă imense parcări. Nu mai există zone care pot fi folosite ca spații informale, nici pe bulevarde, dar nici pe străzile secundare”

, a declarat el.

Străzile au devenit tot mai aglomerate și mai puțin accesibile pietonilor, în parte din cauza aplicațiilor de navigație precum Google Maps și Waze, care optimizează rutele șoferilor prin direcționarea lor pe străduțe secundare, anterior cunoscute doar de locuitorii din zonă.

Bogdan Iancu relatează că în zona sa de locuință, Chitila Triaj, a observat o schimbare semnificativă odată cu apariția aplicației Waze.
Anterior, străzile erau liniștite, permițându-i să se plimbe liniștit cu câinii săi dimineața, în jurul orei 8-9.
În prezent însă, aceste străzi sunt invadate țâșnesc de șiruri de mașini, transformându-se într-o zonă exclusiv de trafic.

„Nu mai există altceva decât traficul, e o formă de cetățenie”

, afirmă el.

În ciuda unui context pandemic, un anumit optimism încă există.

În trecut, circumstanțele au fost cu totul altele: în perioada pandemiei, anumite limitări privind deplasarea erau în vigoare, drept urmare oamenii erau obligați să rămână acasă, fiindu-le interzis chiar și să viziteze zonele verzi precum parcurile.

Potrivit spuselor lui Bogdan Iancu, rezultatele unei investigații denumite „Strada Covidei” au fost prezentate pe o pagină de Facebook. Bogdan Iancu a menționat că această cercetare a inclus numeroase imagini și texte referitoare la utilizarea străzii.

„Multă lume a fost optimistă, că o să continue, dar nu a fost așa”

, a adăugat el, explicând că, deși mulți oameni au fost de părere că situația se va schimba în bine, realitatea a fost diferită. Această declarație a fost făcută de Bogdan Iancu și a completat că respectiva pagină a servit drept platformă pentru colectarea datelor.

În plus, există motive suplimentare care îi determină pe oameni să părăsească spațiul stradal pentru interacțiuni sociale. Activitățile sportive și recreative s-au relocat în zone special concepute, precum terenuri de sport și locuri de joacă, probabil și în grădini și terase amenajate special.

Activitățile de joacă în spațiul public au încetat să mai existe, oare din cauză că junii sunt permanent conectați la dispozitivele digitale sau poate pentru că acestea reprezintă o evadare, în lipsa unor alternative sigure pentru desfășurarea altor activități de divertisment? Se pune întrebarea dacă motivul este acela că

„copii și adolescenții stau numai pe telefoane și la calculator/televizor”

sau, dimpotrivă, faptul că nu mai au posibilitatea de a se implica în alte activități în siguranță.

Potrivit lui Bogdan Iancu, studiile efectuate de către Facultatea de Științe Politice pentru Primăria Sectorului 1 au arătat că lipsa unui design adecvat pentru activitățile de joc și socializare în parcuri pentru adolescenți conduce la o dependență crescută de calculator. În fapt, se remarcă o neconsiderare a nevoilor tinerilor în urbanismul actual din România, aceștia fiind astfel forțați să caute alternative plătite.

„Efectiv adolescenții nu sunt luați în considerare de urbanismul autohton”

, afirmă Bogdan Iancu, adăugând că Tinerii nu au nicio altă opțiune, decât să plătească.

Cum putem recuceri spațiile publice urbane care au fost odată locuri de joacă pentru copii? Întrebarea a devenit o preocupare pentru mulți oameni care își amintesc de vremurile când străzile erau scene de joacă pentru cei mici. O soluție la această problemă a fost sugerată de dorința oamenilor de a-și reînnoi orașul și de a-l face mai prietenos pentru locuitori.

Potrivit lui Bogdan Iancu, o posibilă rezolvare ar putea fi reducerea limitei de viteză la 5km/oră în timpul sfârșitului de săptămână, în cartierele rezidențiale și pe arterele secundare. Inițiativele de acest fel ar trebui să primească sprijin atât din partea locuitorilor, cât și a administrației locale. Numeroși oameni se temeau că închiderea unor străzi precum Calea Victoriei sau Șoseaua Kiseleff va stârni nemulțumiri. Însă, după o perioadă de ajustare,

„serile de vară au devenit fantastice”

, afirmă Bogdan Iancu.

În cadrul administrației locale a Bucureștiului, au existat două demersuri menite să restituie străzile locuitorilor. Programul „Via Sport” a fost lansat în anul 2010 de către Primăria Capitalei, ca parte a strategiei „Capitala Creşte Verde”.

În perioada 16 iulie – 8 august, în fiecare sfârșit de săptămână, zonele de agrement erau create pe şoseaua Kiseleff, cuprinzând spațiul dintre Piaţa Victoriei și punctul de intersecție cu strada Ion Mincu, unde locuitorii puteau practica diverse activități sportive. Acestea includeau terenuri de baschet, tenis cu piciorul și badminton, precum și mese de ping-pong.

Programul «Via Sport» a funcționat timp de 6 ani.

În anul 2016, primarul Gabriela Firea a decis încheierea programului care a durat timp de 6 ani, fiind activ în fiecare sezon estival. Motivul acestei decizii a fost acela că evenimentul respectiv cauza blocaje ale traficului în fiecare sfârșit de săptămână, generând o coloană de vehicule care se prelunga până în zona Băneasa, una dintre intrările principale ale orașului București.

Prima ediție a «Străzi deschise» a avut loc în 2020, ca propunere de lărgire temporară a spațiilor de recreere și socializare (parcuri, piațete, scuaruri), prin transformarea unor zone carosabile adiacente lor în spații pietonale.

De la an la an, proiectul s-a extins sub coordonarea Primăriei Capitalei, fiind ulterior replicat și în alte zone rezidențiale, inclusiv pe străzile din cartierul Drumul Taberei, păstrând același concept.

Programul „Străzi deschise” a înregistrat 2025 ca fiind anul cu peste un milion de participanți, care au explorat orașul în detaliu, conform informațiilor oferite de către Primăria Capitalei.

Nu aceasta a fost ideea, ci doar ca oamenii să-și recucerească strada

, au răspuns organizatorii, după ce au fost formulate critici potrivit cărora evenimentele erau zgomotoase.

Într-un demers de revitalizare a spațiului comunitar, o grupare de locuitori din cartierul Domenii a reușit să reconfigureze infrastructura stradală. Inițiativa lor a transformat radical zona, oferind o nouă perspectivă asupra conceptului de „recucerire” a orașului. Acest proces de transformare a luat naștere din dorința de a reînnoi și reimagina spațiile publice.

Începând cu 2021, un eveniment comunitar are loc anual, chiar înainte de începerea noului an școlar, fiind organizat de către Asociația „Părinți de Cireșari”. Cu această ocazie, strada Copilului este transformată într-un spațiu pietonal, fiind interzisă circulația mașinilor. Aici, copiii se distrează jucându-se pe stradă, se udă cu apă și se angajează în activități sportive, în timp ce adulții se întâlnesc și petrec timp de calitate împreună.

Elena Lucaci, una dintre fondatorii Asociației „Părinți de Cireșari”, relatează pentru HotNews că

„Nu am primit niciodată nicio reclamație”

. Inițial, reacția a fost una de nemulțumire, însă odată cu trecerea timpului, percepția oamenilor s-a schimbat. Aceștia au început să aprecieze beneficiile aduse de noul mod de organizare a spațiului public. „Prima dată a fost cu cântec, pentru că așa se întâmplă de fiecare dată. Oamenii au impresia că le iei ceva, nu că le dai. Dar au văzut cum e să mergi pe stradă fără să te uiți în spate, că vine mașina, cum e să-și lase copiii și să uite de ei pe stradă, fără grija că pățesc ceva și s-au obișnuit. Acum le place mai mult așa. Participă în jur de 500 de persoane din comunitate”, spune ea.

Începând cu acest an, o arteră va fi transformată în zonă pietonală în fiecare sfârșit de săptămână, ca urmare a demersului unei asociații, care a colaborat cu administrația locală a Sectorului 1 pentru implementarea acestui proiect.

Transformarea străzii este pe ordinea de zi, deoarece soluții inovative vor fi implementate pentru a schimba radical modul în care este utilizată. Accesul vehiculelor va fi restricționat în zona imediat adiacentă trecerii de pietoni, deoarece 25 de metri vor fi înverziți pentru a crea un spațiu mai sigur și mai plăcut. În plus, strada va fi transformată într-o zonă pietonală în week-end, special concepută pentru copii.

Elena Lucaci a menționat că a înaintat o propunere, determinată fiind de dorința de a persevera. Elena Lucaci a adăugat că a obținut un rezultat surprinzător. Proiectul a fost acceptat după ce a fost înscris într-un program european, care se pare că a fost foarte apreciat. În urma acestui fapt, proiectul urmează să fie realizat anul acesta.

„Da, hai să-l facem”

au fost cuvintele care au marcat începutul acestui proiect, care pare că a fost efortul meritat, după cum spune Elena Lucaci.
a fost restructurat la

După propria declarație, Elena Lucaci a înaintat o propunere, pur și simplu, din nevoia de a nu abandona. Ulterior, a primit un răspuns neprevăzut. Proiectul nostru a fost inclus într-un program european și se pare că a avut o foarte bună receptare, drept urmare, se preconizează realizarea lui anul acesta. În acest context, se pare că efortul depus nu a fost zadarnic, după cum afirmă Elena Lucaci.

„Da, hai să-l facem”

În ciuda temerilor sale persistente legate de inițiativă și de răspunsul comunității, aceasta rămâne încrezătoare în privința viitorului proiectului.

Spusele Elenei Lucaci Elena Lucaci sunt următoarele:

„Nu știu, boala asta cu locurile de parcare, mă scoate din minți. Și mi-e teamă că va ieși scandal, că evident nu poți mulțumi pe toată lumea și că oamenii cer în continuare locuri de parcare pentru mai multe mașini”

.
Acestea continuă să sublinieze temerile sale.

Într-o societate contemporană, oamenii au ajuns să considere confortul la volan drept o normalitate. „Am descoperit confortul în mașini” este o afirmație care reflectă această realitate.

Consideră Elena Lucaci că metropola familiară tuturor a încetat să mai existe din cauză că oamenii au devenit dependenți de confortul oferit de automobilele lor. Acest fenomen a dus la schimbări semnificative în modul în care oamenii interacționează cu orașul lor.

Elena Lucaci a remarcat că oamenii par să fi devenit prea obișnuiți cu confortul actual și nu mai pot renunța la el.
Acest confort a făcut ca oamenii să piardă ceva în trecut și să nu mai poată reveni la starea inițială.
În cartierul său, străzile sunt mai puțin aglomerate în timpul sfârșitului de săptămână, iar copiii utilizează în mod natural spațiul public, jucându-se cu mingea; se pot observa chiar și mingi rămase prinse în ramurile copacilor.
În schimb, în timpul săptămânii, aplicația Waze direcționează șoferii prin străduțele locale, rezultând o circulație extrem de aglomerată în orele de vârf, pe unde anterior se deplasa cu greu câte un singur vehicul.

„Mi se pare că nu mai putem scăpa de confortul ăsta. Nu mai putem reveni la ceea ce am pierdut. Noi avem în cartier străzi mai liniștite în weekend și vezi cum copiii, în mod natural, folosesc strada, bat mingea, vezi chiar mingi prinse prin crengile copacilor. În timpul săptămânii, Waze îi bagă pe șoferi pe străduțele noastre, se circulă bară la bară la orele de vârf pe unde înainte abia trecea câte o mașină”

, a explicat ea.

Acum, părinții sunt extrem de precauți și nu mai permit copiilor lor să se deplaseze singuri către școală, din cauză că se tem de un posibil accident rutier. Frica de a fi călcați de mașini îi determină pe aceștia să fie mai atenți.

Elena Lucaci subliniază că problemele de siguranță sunt accentuate de obiceiurile șoferilor.

„Îi ducem până la 10-11 ani de mână la școală, pentru că nu poți altfel. Foarte mulți șoferi nu fac „eye contact” cu pietonul. Stau pe telefon în timp ce sunt la volan. Îi vezi efectiv cu ochii în telefon, cum tastează, și nu sunt atenți la trafic”

,
a declarat ea,
remarcând că acest fenomen este destul de îngrijorător.

becomes

O perioadă de protecție a copiilor de către părinți până la 10-11 ani se încheie odată cu începerea școlii, potrivit Elena Lucaci, care evidențiază o problemă.
Ea a afirmat:

„Foarte mulți șoferi nu fac „eye contact” cu pietonul. Stau pe telefon în timp ce sunt la volan. Îi vezi efectiv cu ochii în telefon, cum tastează, și nu sunt atenți la trafic. Îi ducem până la 10-11 ani de mână la școală, pentru că nu poți altfel”

.