Bucureștiul revine la Champs-Élysée: Ciucu refuză canionul poluat

Locuitorii Capitalei sunt invitați să completeze un chestionar online, în care să indice cum ar dori să arate zona dintre Piața Romană și Piața Universității. Această consultare are loc înainte ca Primăria să lanseze un concurs internațional de soluții pentru amenajarea centrului Bucureștiului. Primarul Ciprian Ciucu a precizat care este scenariul cel mai optimist pentru demararea lucrărilor.

Primăria Capitalei va pune în funcțiune concursul, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România, pentru a identifica o abordare ce vizează remodelarea și organizarea spațiului situat între Piața Romană și Piața Universității, care cuprinde și bulevardele Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu.

Înainte ca concursul să fie lansat, cetățenii din București sunt îndemnați să finalizeze, până la data de 21 noiembrie, un sondaj digital în care să explice modul în care folosesc și vad acea zonă, ce aspecte le par valoroase și care reprezintă principalele lor cerințe și așteptări.

Citește șiO hodaie abandonată din Argeș transformată în clasă pentruelevii din comună și spațiu de studiu multidisciplinar

Primăria a declarat că subiectul de proiectare ce va constitui fundamentul concursului de soluții va fi determinat prin consultarea publică inițiată miercuri.

„S-a creat un efect de tunel”

În prezent, bulevardul Magheru acționează ca o „autostradă urbană”, dispunând de 7 benzi de circulație, înconjurat de numeroase clădiri cu risc seismic și de un spațiu public în prezent neutilizat.

„Este ca un canion poluat, cu foarte multe noxe. A fost gândit ca un culoar de circulație și s-a creat un efect de tunel, să mergi ca pe autostradă și tot ce este stânga-dreapta moare. Folosești bulevardul doar să treci pe acolo. Fiind optimizat special pentru trafic, a devenit zgomotos, poluat. Aerul este rău, avem studii care arată că aerul pe Magheru este rău”, a spus primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, miercuri, la conferința de lansare a consultării publice.

Primăria Capitalei a efectuat modernizarea bulevardului în intervalul 2012–2014, sub conducerea primarului Sorin Oprescu, alocând o sumă de 8 milioane lei. Proiectul a inclus exclusiv îmbunătățirea trotuarelor, amenajarea spațiilor verzi, eliminarea vehiculelor parcate pe trotuar și instalarea unor elemente de mobilier urban. Restul arterei a fost adaptat pentru circulația auto, astfel încât bulevardul nu a dobândit o atracție crescută și, în fiecare an, a suferit degradări.

În prezent, planul prevede reducerea unei porțiuni din traficul de tranzit care circulă pe acest bulevard, sporirea zonelor verzi și a spațiilor dedicate pietonilor, și valorizarea regiunii pentru a stimula investiții în clădirile care stau să cadă.

Ciprian Ciucu a afirmat că:

„Vreau un proiect care să crească valoarea economică, valoarea clădirilor care sunt de patrimoniu. Nu vreau un proiect modest. Trama stradală poate fi regândită integral dacă este nevoie pentru a pune fiecare parter de bloc, fiecare clădire într-o lumină care să-i crească valoarea economică”

El afirmă că Primăria nu dispune de fondurile necesare pentru a întări toate clădirile cu risc seismic din oraș, dar investițiile publice ar putea aduce în zonă resursele necesare:

„Ce am învățat ca primar este că atunci când se regenerează urban o zonă, ea crește economic, atrage viață economică, culturală. Asta înseamnă inclusiv atragerea de fonduri private, ca aceste clădiri să fie salvate, pentru că Primăria nu o să aibă niciodată bani să rezolve toate clădirile cu risc seismic, vorbim de 700 de clădiri cu risc seismic”.

„O destinație”

Primarul general afirmă că va adopta aceeași strategie ca în marile capitale europene, unde bulevardele principale au fost valorizate, astfel încât să se transforme dintr-un simplu coridor de tranzit într-o destinație.

„O destinație pentru turiști, pentru bucureșteni, care să aibă magazine de un anumit statut, care se poată să plătească chiria și să-și scoată profitul. Pentru că de aceea investesc cei privați, să plătească chirii considerabile care să le primită în timp renovarea și consolidarea clădirilor”.

Ciucu afirmă că intenționează să se reconfigureze întregul bulevard, pentru a evidenția complet ansamblul:

„Să fie mai pietonalizat, să fie mai verde. Să fie mai demineralizat. Exact ca în Barcelona, Las Ramblas sau în Franța, pe Champs‑Élysée, Magheru poate fi Champs‑Élysée‑ul Bucureștiului.”

„Trebuie să schimbăm comportamentul de mobilitate”

Magheru a fost subiectul unei întrebări referitoare la posibilitatea ca unele benzi auto de pe acesta să fie eliminate; el a răspuns că modelul de mobilitate urbană evoluează, iar odată ce drumurile radiale vor fi puse în funcțiune, volumul de trafic de tranzit ce traversează centrul orașului va scădea.

„Ca să ajungi din Nord în Sud nu o vei mai lua pe bd. Magheru, ci o vei lua pe Șoseaua de centură. Vrem să scoatem traficul din zona centrală ca să nu mai fie folosită ca zonă de tranzit. Vom face asta prin drumurile radiale, am anunțat că vom veni etapizat cu zone cu emisii limitate, cu investiții semnificative în transportul public. Nu de mâine, nu de anul viitor, dar în următorii 10 ani trebuie să schimbăm comportamentul de mobilitate de pe auto individual spre transportul public”, a explicat Ciucu.

Primarul afirmă că vehiculele care traversează orașul pe Magheru provin din sectorul de Sud și se îndreaptă spre Nord, către zona de birouri din Pipera. Întrebarea: de ce nu optează pentru metrou?

„Pentru că încă trăim într-o societate orientată spre valori materiale și ne bazăm în mare măsură pe mașina proprie”, explică Primarul.

El a precizat în continuare că drumurile radiale vor fi realizate simultan cu regenerarea bulevardului Magheru, pentru a elimina posibilitatea sincope.

Conform arhitectului Toader Popescu, consilier în redactarea temei de proiectare a concursului din cadrul OAR, scopul inițial este creșterea atractivității publice a zonei.

„Un alt obiectiv este optimizarea mobilității și s-a vorbit aici despre un deziderat absolut esențial, de reducere a importanței acestei zone ca zonă de tranzit și, în compensare, de creștere a ponderii circulației pietonale. Apoi creșterea calității vieții și obținerea unui, să-i spunem, mediu rezilient. Calitatea vieții se referă atât la locuitori, și există direcția ameliorării factorilor de mediu, prin reducerea traficului de tranzit, și la creșterea suprafeței de spațiu verde”.

În cea mai favorabilă perspectivă, lucrările de refacere a bulevardului Magheru vor începe în vara anului 2028, spune Ciprian Ciucu. După etapa de discuții deschise, competiția pentru propuneri va porni în sezonul primăverii, iar un câștigător va rămâne desemnat până la sfârșitul anului.

„Singura garanție pe care o putem avea este pentru un proiect bun pentru București este concursul de soluții. Durează mai mult. Dar odată ce am intrat în această etapă, este ireversibil. E simplu și mai rapid să contractezi o firmă de proiectare ca să vină cu un proiect, dar nu avem garanția calității”, a explicat primarul general.

Ciprian Ciucu a declarat că vor fi organizate concursuri de propuneri pentru zona extinsă a Palatului Regal, pentru Calea Victoriei și pentru alte sectoare din centrul orașului, precum Brezoianu, Academiei și Câmpineanu.