Câinii de frontieră României detectează droguri, arme și explozibili

Autorității Vamale Române a mobilizat echipe canine în anul precedent, realizând peste 120.000 de verificări la punctele de trecere a frontierei și în birourile vamale din întreaga țară, contribuind la identificarea unor cantități semnificative de țigări, tutun, droguri, arme și alte produse contrabandă. În spatele acestor intervenții se află un centru special de pregătire situat în apropiere de București, unde câinii sunt instruiți să detecteze tutun, droguri, muniții și explozibili și revin periodic pentru a-și perfecționa abilitățile.

În anul 2025, grupurile de câini au luat parte la 120.800 de inspecții, conform informațiilor furnizate de Autoritatea Vamă Română (AVR). În acest moment, 58 de astfel de grupuri operează la punctele de trecere la frontieră și în birourile de vamă din tot România.

Bilanțul controalelor desfășurate anul trecut include milioane de țigarete și sute de kilograme de tutun de contrabandă, dar și sute de arme și cantități importante de droguri.

Citește șiMaricarmen, 87, a murit în spital după evacuarea care a zguduit Spania

În primele șase luni ale anului, echipele de câini au facilitat identificarea a peste 653.000 de țigarete contrabandă. Suma amenzilor și a bunurilor confiscate, datorată efortului lor, a atins 7,1 milioane de lei.

În ce mod câinii identifică mărfurile ascunse

Câinii se mobilizează chiar și atunci când oficialii vamali suspectează prezența unor bunuri ascunse. Sub îndrumarea instructorului, fiecare animal pornește să detecteze aromele pentru care a fost pregătit, indiferent dacă marfa ilegală se află într-un autoturism, într-un camion, într-un container sau în alte locuri.

Nicolae Domuța, controlor vamal superior și instructor la Centrul de Instruire Echipe Canine al AVR, precizează că cunoștințele controlorului și abilitatea câinelui de a identifica mirosurile se combină.

„Fiecare căutare e diferită și trebuie să știi cum să coordonezi câinele, pentru a da rezultate. Tu știi că e ceva în neregulă în cazul respectiv, pentru că, în ani, înveți să simți oamenii, să le citești limbajul corpului. Pentru că acesta îi trădează de cele mai multe ori”, spune instructorul.

Nu este suficientă doar suspiciunea controlorului. Pentru a funcționa corect, câinele trebuie să recunoască în mod concret mirosul pentru care a fost pregătit.

„Tu știi că ascund ceva, dar câinele trebuie să înțeleagă clar ce has de făcut, pentru că el nu funcționează pe feeling când lucrează, ci pe baza mirosului, iar pe un câine antrenat pentru căutare, mirosul nu îl înșeală niciodată”, explică Nicolae Domuța.

Xara, câinele pe care îl antrenează Nicolae Domuța, este un ciobănesc belgian. În cadrul exercițiilor, el urmărește neîncetat instructorul sau obiectul pe care trebuie să îl identifice și să îl aducă imediat ce ascultă comanda „aporte”.

Instructorul a subliniat că ciobănescul belgian este una dintre rasele ideale pentru activitățile de detecție, datorită energiei sale și abilitatea de a lucra perioade îndelungate fără a-și pierde concentrarea.

Xara servește ca exemplu în cadrul demonstrațiilor destinate noilor echipe canine care se înscriu în stagii de pregătire.

câine de serviciu nu se limitează exclusiv la controale și antrenamente. Aceste animale pot fi implicate și în expoziții naționale și internaționale de pedigree, în examene de lucru și în cursuri de instruire, unde pot fi folosite ca modele pentru alte echipe.

Câinii se readuc la instruire o dată la șase luni.

În cadrul Centrului de Instruire Echipe Canine al AVR, se pregătesc anual sute de echipe. Începutul procesului constă în instruirea pentru activitatea de căutare, iar ulterior câinii se întorc în mod regulat la cursuri de perfecționare.

În fiecare șase luni, echipele parcurg noi sesiuni de antrenament, pentru ca câinii să-și mențină abilitatea de a identifica mirosurile pe care le-au învățat să le detecteze.

Autoritatea Vamală deține în mod constant 60 de câini de patrulare, care operează în multiple regiuni ale națiunii. Un aspect distinct al acestui sistem constă în faptul că animalele trăiesc alături de instructorii lor, în loc să fie amplasate într-o bază separată.

„Avem permanent 60 de câini de lucru în cadrul AVR, care acționează în toată țara și ne putem lăuda cu un fapt deosebit față de practicile obișnuite ale unor instituții similare: pentru fiecare dintre cei care sunt într-o astfel de echipă canină, câinele este membru al familiei”, a declarat Ioana Bădescu, președintele AVR.

După ce se încheie perioada în care câinii sunt utilizați în activitățile de serviciu, aceștia continuă să locuiască alături de instructorii lor.

„Locuiește cu omul lui, merge în concedii cu familia, are casa lui, la omul lui acasă, atât pe durata serviciului, cât și după ce nu mai vine zi de zi la lucru”

Bădescu a menționat.

„Câinii noștri consideră că sunt la locul de joacă”

Prin această tehnică de instruire, se urmărește ca animalul să lege exercițiile de joacă și de recompensă, evitând să le perceapă ca pe o activitate de muncă.

„Câinii noștri nu consideră că sunt la muncă, ci la locul de joacă, pentru că instructajul se face într-un sistem de educație ludică, prin jocuri și activități distractive, care îi ajută să își dezvolte abilitățile și cunoștințele”

președintele AVR a declarat.

Scopul exercițiilor este de a replica condițiile întâlnite în verificările efective; astfel, centrul situat în apropiere de București a fost echipat cu diverse tipuri de zone și vehicule.

În cadrul bazei se găsesc hale, camioane, containere și autoturisme, dar și încăperi care reproduc camere obișnuite de apartament sau depozite prevăzute cu pereți falși, în care în timpul exercițiilor sunt ascunse produse de contrabandă.

Detalii despre camerele care simulează apartamente cu pereți falsi și produsele ascunse în centrele de instruire sunt esențiale pentru a asigura realismul și eficiența antrenamentelor, permițând câinilor să se familiarizeze cu situații reale de contrabandă.

„Centrul nu se concentrează doar pe formarea echipelor din cadrul Autorității Vamale Române. În cadrul sesiunilor de instruire, participă și echipele canine din alte instituții guvernamentale, cum ar fi Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Printre instituțiile care primesc instruire se însumează Direcția de Informații a Apărării, Detașamentul Special de Protecție și Intervenție, Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”, Grupul 2 EOD, Serviciul Poliție Canină din cadrul Poliției Capitalei și Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale al Poliției Române.

În cadrul centrului AVR, se desfășoară instruire și pentru echipele din Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova.

Datorită volumului de cereri, anumite sesiuni de instruire sunt programate cu un an în avans. Pentru a asigura buna desfășurare, atât instructorii, cât și câinii trebuie să fie cazati în cadrul centrului, însă capacitatea de locuri este restrânsă.

În timpul cursurilor, fiecare animal este plasat în mod individual, într-o boxă care conține atât un adăpost închis, cât și un spațiu deschis.

În perioada rece, cutiile se aprovizionează cu sisteme de încălzire, iar în perioada caldă sunt situate sub umbră.

Separarea este indispensabilă, deoarece nu toți câinii care sosesc la centru prezintă comportament sociabil; astfel, fiecare animal trebuie să fie controlat în siguranță de instructorul său personal.

„Unii dintre câinii care vin la pregătire nu sunt prea sociabili, așa că fiecare are nevoie de spațiul lui, care poate fi accesat doar de către instructorul lui, alături de care lucrează zilnic”, explică Alexandru Ioniță, șeful Serviciului Coordonare Echipe Canine și al Centrului de Instruire al AVR.

Cele două perioade anuale de pregătire se adună la o durată totală de trei luni.

„Vorbim de două stagii anuale care durează trei luni în total și chiar e important ca echipele să poată lucra în condiții bune”, precizează Ioniță.

Atunci când câinii din Vămii ies la la pensie.

În ceea ce privește durata de activitate a animalelor, există anumite limitări. Conform autorității SCEC, regulamentul stabilește că aceștia pot rămâne în serviciu între minimum cinci și maximum șapte ani de la finalizarea stagiului de pregătire.

Întâi, animalul trebuie să aibă un an pentru ca pregătirea în scopul serviciului să poată începe.

După perioada stabilită pentru activitate, câinii pot fi scoși din serviciu, indiferent de vârsta lor. Obiectivul este ca animalele să fie implicate în misiuni doar în intervalul în care performanța lor este maximă. Prin urmare, la fiecare anul, o parte din câinii aflați în serviciu sunt înlocuiți.

După retragere, legătura dintre instructor și câine nu se întrerupe, iar animalele continuă să trăiască în casele oamenilor cu care au colaborat.

Echipele canine se implică și în evenimente deschise publicului. În ultimele anii, acestea au participat la 16 conferințe care abordează inițiative voluntare de informare și de prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor și studenților.

Au fost implicați în șase sesiuni susținute în cadrul Taberelor urbane de Educație financiară, concepute pentru copii cu vârste între 11 și 14 ani, în timpul cărora s-au oferit noțiuni fundamentale privind educația financiară și fiscală.

În plus, câinii și instructorii din AVR sunt implicați în activități puse în scenă de programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.