Se inițializează variabila ad cu un element div creat de document.
Variabila ad.id este atribuită cu valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiVideo Un bărbat de 97 de ani din California a murit de ziua lui, după ce a dansat pe piesa „Stayin’ Alive”
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.top = ‘-1px’;
Se setează înălțimea elementului ad la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3896851″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cata-apa-au-principalele-lacuri-de-acumulare-din-romania-restrictii-tehnice-la-mai-multe-acumulari-3896851″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate”}
Gradul mediu de umplere al principalelor 39 de lacuri de acumulare din România este de 71,17%, potrivit situaţiei centralizate la 6 august 2026, scrie News.ro. Volumul total de apă înmagazinat este de aproximativ 3,09 miliarde de metri cubi, dintr-o capacitate de retenţie de 4,35 miliarde de metri cubi. Premierul Ilie Bolojan a explicat că pe acumulările cu niveluri foarte mici ale apei se fac lucrări de mentenanță.
Informațiile indică că volumul de umplere se apropie de valoarea stabilită în planul de exploatare pentru această perioadă, adică 71,4%.
În cazul lacurilor sub administrarea Hidroelectrica, nivelul mediu de umplere se situează la 72,27%, depășind pragul programat, în timp ce acumulările gestionate de Administraţia Naţională „Apele Române” prezintă un grad de umplere de 68,82%.
În cadrul principalelor stocuri urmărite, cele mai mari valori de umplere se observă la Bolboci (100,16%), Valea de Peşti (98,66%), Gura Râului (94,07%), Lacul Morii (93,61%) și Tarniţa (93,03%), indicând un nivel înalt al rezervelor de apă existente.
În partea opusă se găsesc acumulările Pucioasa (0%), Drăgan–Remeţi (33,09%), Vîrşolţ (33,44%), Vidraru (46,23%) și Tau (47,68%). Conform raportului, însă, o proporție din aceste acumulări operează sub condiții speciale sau se află sub restricții tehnice sau în cadrul unor programe de lucrări, astfel încât scăderea nivelului de umplere nu rezultă exclusiv din factori hidrologici sau de secetă.
Raportul documentează, de asemenea, prezența unor restricții tehnice la mai multe acumulări, cauzate de lucrări de reparație, infiltrații sau alte condiții de exploatare.
Referitor la Dunărea, fluxul de apă la punctul de intrare în România, la Baziaș, a ajuns la aproximativ 1.450 mc/s, situându‑se la o valoare considerabil sub media multianuală pentru luna august, estimată la circa 3.900 mc/s.
Volumul de apă din principalele lacuri de acumulare este urmărit în mod constant, având un rol esențial în alimentarea cu apă a populației și economiei, în producerea energiei electrice, în irigații și în limitarea efectelor perioadelor de secetă.
Bolojan a declarat:
Apa nu a luat-o nimeni
Premierul Blolojan a afirmat că lacurile de acumulare, după ce au fost golite, necesitau întreținere, pentru că exista posibilitatea ca conductele de evacuare să se închidă.
„Lacurile de acumulare care au fost golite au fost golite pentru reparaţii. Gândiţi-vă că un lac de acumulare pe care îl are România are o construcţie de 50-70-80 de ani, iar dacă în această perioadă nu i s-a făcut întreţinerea, atunci el are grave probleme de funcţionare. Toate lacurile care au avut apa golită au avut-o din motive de mentenanţă. Şi ce se vede este că după ce s-a finalizat reparaţia apa nu a luat-o nimeni, că acum se reumplu aceste baraje, aceste acumulări hidro-tehnice în aşa fel încât sisemele de hidrocentale, sistemele de golire să poată funcţiona”, a afirmat vineri, într-un interviu pentru RFIRomânia, premierul Ilie Bolojan.
El a mai spus că, dacă aceste intervenţii nu ar fi avut loc, s-ar fi ajuns într-o situaţie „foarte gravă”, în care lacurile de acumulare respective nu ar mai fi putut fi golite din cauza colmatării sistemeleor de evacuare.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0