Câte clădiri riscă să se prăbușească la un cutremur major în România. Situația din București și cifrele pe care autoritățile încă nu le cunosc

Informațiile colectate în octombrie 2026 de la Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) ilustrează mărimea problemei din Capitală, unde procesul de inventariere...

Informațiile colectate în octombrie 2026 de la Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) ilustrează mărimea problemei din Capitală, unde procesul de inventariere și consolidare a imobilelor se desfășoară într-un ritm lent.

În București, peste 900 de clădiri se regăsesc în primele două categorii de risc seismic.

AMCCRS raportează că în București există 415 clădiri în clasa I de risc seismic și aproximativ 490 în clasa a II-a (RsII).

Citește șiFeribotul pe ruta Oryahovo – Bechet își reia cursele / A fost oprit din cauza debotului scăzut al Dunării

În București se numără 415 clădiri situate în categoria I de risc seismic. Foto: MARIAN ILIE/MEDIAFAX FOTO

Lista publică a municipalității conține în total aproximativ 2.800 de imobile care au fost supuse expertizei sau sunt înregistrate în evidențele tehnice, incluzând și clădiri consolidate. Majoritatea construcțiilor vulnerabile identificate se găsesc în zonele centrale și istorice ale orașului, unde se numără numeroase clădiri ridicate înainte de adoptarea normelor antiseismice moderne.

Mai mult de 20.000 de clădiri susceptibile, conform unei estimări pentru Capitală.

Dimensiunea reală a problemei ar putea fi, de fapt, considerabil mai mare. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a invocat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar fi vulnerabile la cutremur. Cifra este o estimare a vulnerabilității, nu numărul clădirilor expertizate și încadrate oficial în clasa I de risc seismic. Mai mult, absența unui imobil de pe lista municipalității nu garantează automat că acesta ar putea fi sigur.

Care este numărul de clădiri cu risc seismic în întregul teritoriu al României?

În ansamblu, starea la nivel de țară rămâne relativ neclară. Ministerul Dezvoltării a transmis în iulie 2026 că România nu dispune de un sistem informatic integrat care să centralizeze toate clădirile expertizate și clasele lor de risc seismic.

Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-un proces de evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau rezidențiale, 780 aparțineau sistemului de învățământ, iar 106 erau sanitare.

Imagine ilustrativă. Imobile degradate pe strada Franceza din Bucuresti, joi, 16 iunie 2013. Foto: RAZVAN CHIRITA / MEDIAFAX FOTO

Analiza pe bază de observație nu poate determina în mod clar o categorie de pericol. Astfel, este indispensabilă o evaluare tehnică efectuată de un profesionist certificat. Ministerul construiește un registru digital național al construcțiilor, având ca scop o centralizare progresivă a datelor existente.

În ce fel poți să evaluezi pericolul seismic al clădirii în care locuiești?

București, proprietarii și chiriașii pot accesa lista publicată de AMCCRS, în care sunt afișate adresele clădirilor inspectate, anul construcției și clasificarea seismică. Pentru imobilele care nu apar în evidențe, datele pot fi obținute de la asociația de proprietari sau de la primărie. Stabilirea clasei de risc necesită însă o expertiză tehnică, nu doar o simplă verificare a vechimii clădirii.

COMENTARII / 0