Târgu Jiu nu era recunoscută ca o zonă seismogenă separată
Unul dintre punctele esențiale ale cercetării se referă în mod direct la trăsăturile zonei înainte de cutremurele din februarie 2023.
Potrivit cercetătorilor, înainte de această secvență seismicitatea din zonă era redusă și dominată de cutremure mici și moderate. În catalogul ROMPLUS apar doar patru cutremure cu magnitudinea moment mai mare de 4 produse după 1900. Din acest motiv, regiunea era considerată una cu „seismicitate de fond” și nu fusese clasificată drept zonă seismogenă distinctă.
Citește șiReținut după audieri: Bărbatul care a agresat jurnaliștii
Pe data de 13 februarie 2023, a avut loc un seism cu magnitudinea moment Mw 4,9, iar în ziua următoare a fost înregistrat seismul principal, cu Mw 5,4. Ambele evenimente au avut originea la o adâncime de aproximativ 20 km.
A urmat cea mai intensă activitate seismică înregistrată instrumental până acum în această zonă: peste 4.400 de replici până în august 2024, ceea ce face din secvența Târgu Jiu unul dintre cele mai bine documentate episoade de seismicitate crustală din România.
Seismii au început la aproximativ 20 km, iar activitatea s-a deplasat către suprafață.
Examinarea indică faptul că ambele cutremure, cu magnitudini Mw 4,9 și Mw 5,4, au avut origine aproape de marginea inferioară a zonei de crustă activată seismologic, la aproximativ 20 km adâncime.
Analiza dispersiei replicilor arată o deplasare graduală a energiei seismice spre adâncimi inferioare, ajungând la aproximativ 10 kilometri. Experții susțin că informațiile se aliniază cu o ruptură care s-a extins în principal în sensul ascendent, pe un ansamblu de falii normale orientate în jurul direcției NE-SV.
Modelele dezvoltate pentru cele două seisme indică că procesul de rupere a durat foarte puțin: aproximativ 1,3 secunde pentru cutremurul de Mw 4,9 și în jur de 2 secunde pentru cel de Mw 5,4. Deplasarea maximă estimată pe falie a fost de circa 5 centimetri pentru primul eveniment și de circa 12 centimetri pentru al doilea.
falii antice a fost reactivat după o fază de activitate scăzută.
Analiza indică că nu a implicat o singură falie simplă. Extensivitatea mare a replicilor corespunde activării unui ansamblu de falii și a segmentelor preexistente de falie din scoarța terestră.
Autorii susțin că extinderea geografică a replicilor și durata lor de peste un an arată reactivarea unor structuri crustale preexistente, provocată de câmpul de tensiuni activ în regiunea Oltenia.
Studiul subliniază un punct esențial în analiza riscului seismic: chiar dacă seismurile din 2023 au prezentat magnitudini moderate, modelele indică prezența unor trăsături similare și la seisme crustale de intensitate mai ridicată, cum ar fi propagarea rupturii pe o singură direcție, distribuția inegală a alunecării și focalizarea tensiunilor în anumite sectoare ale faliei. Autorii susțin că aceste constatări subliniază necesitatea unei descrieri mai aprofundate a surselor seismice, inclusiv în zonele cu istoric seismic redus.
Specialiștii includ în analiza lor și influența lichidelor din adâncime, însă ipoteza nu a fost dovedită.
În cadrul studiului a fost examinată o altă teorie, conform căreia fluidele prezente în scoarță ar fi putut facilita slăbirea faliilor și redistribuirea tensiunilor.
Printre semnele menționate se numără migrarea seismicității de la aproximativ 20 la 10 kilometri, durata excepțional de extinsă a secvenței și dispersia replicilor pe o suprafață ce depășește zona rupturii prevăzută pentru o magnitudine similară.
Autorii subliniază în mod clar că implicarea fluidelor rămâne o ipoteză neconfirmată. Pentru a valida un astfel de mecanism, s-ar necesita analize suplimentare.
Studiul nu confirmă că descoperirile fac posibilă previziunea unui nou cutremur puternic în Gorj. Concluzia esențială pentru evaluarea riscului este că o zonă cu seismicitate istorică scăzută poate ascunde falii antice predispuși reactivării, iar mecanismele de rupere ale unor seisme moderate pot fi mai elaborate decât indică simpla lor magnitudine.
Lucrarea, denumită „Rupture dynamics of a moderate intraplate earthquake sequence in the Târgu Jiu region, Romania”, a ajuns în publicația Scientific Reports, membră a portofoliului Nature. Autorii sunt A. Craiu, M. Radulian, M. Mihai, M. Craiu și I. Armeanu, cercetători afiliați, printre altele, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Academiei Române și Universitatea din București.
COMENTARII / 0