Cum poate România să transforme creativitatea pe care o are deja într-un ecosistem capabil să susțină artiștii și industriile creative pe termen lung? Aceasta a fost miza celor două ore de dezbatere de la „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, masa rotundă desfășurată luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară, în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026. Educația și gândirea critică în era inteligenței artificiale, relația dintre tehnologie și creația umană, accesul pe piețele internaționale și finanțarea culturii s-au aflat în centrul discuțiilor.
Dialogul, găzduit de Marlene Herberth, curator în cadrul RCW și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România, a fost deschis de Mirabela Grădinaru. Prima Doamnă a transmis un mesaj de susținere pentru industriile creative și a vorbit despre artiști, designeri, antreprenori și meșteșugari care reușesc să construiască proiecte valoroase, de multe ori cu resurse limitate, insistând asupra colaborării dintre domenii, instituții și comunități.
„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou. Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci creează posibilități de dezvoltare pentru comunități”, a subliniat Mirabela Grădinaru.
Citește șiUn tânăr care distruge mobilierul din parc, filmat în Bistrița. Primarul încearcă să-l găsească pe el și prietenii lui
Din sistemul educațional către inteligența artificială: metode de a păstra creativitatea și de a promova gândirea critică
Conform lui Sorin Costreie, consilier prezidențial în domeniul educației și cercetării, construirea unei „Românii creative” trebuie să înceapă încă din primele etape ale învățământului. El a ridicat probleme la un sistem educațional care încă se bazează pe memorare și replicare de informații și a susținut că AI trebuie să fie un instrument, fără ca progresul tehnologic să înlocuiască gândirea critică, creativitatea și educația umanistă.
„Soluția este să schimbăm paradigma educațională a societății. Copiii sunt foarte creativi, problema este că noi îi înregimentăm. Inteligența artificială, dacă nu o tratăm ca pe un instrument și nu încurajăm gândirea creativă a copiilor, s-ar putea să ne șablonizeze mintea și mai mult. Am auzit de multe ori că universitățile trebuie să colaboreze cu industriile creative. Eu cred că universitățile ar trebui să devină o industrie creativă și să iasă din zona de fabrică de diplome”, a spus Sorin Costreie.
În loc de a se concentra pe educație, discuția s-a orientat spre interacțiunea dintre creația umană și tehnologie. Teodor Frolu, fondator al Asociației Spațiu Urban București, a susținut că inteligența artificială nu reprezintă un obstacol pentru industriile creative, ci poate spori valoarea experiențelor care nu se pot standardiza: producția, contactul direct, emoțiile și legăturile dintre oameni.
La rândul său, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW și cadru didactic al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, a adus în discuție felul în care inteligența artificială schimbă raportarea la creativitate și, mai ales, nevoia de a-i pregăti pe copii pentru o lume în care tehnologia va fi tot mai prezentă. În locul respingerii AI, artistul a pledat pentru educație, gândire critică și păstrarea libertății de a experimenta, astfel încât noile instrumente să fie înțelese și folosite conștient.
Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică, a declarat Cozlac.
De la succesul individual la accesul pe piețele internaționale
Partea a doua a conversației s-a bazat pe o realitate deja evidentă: artiști, designeri, cineaști și muzicieni români reușesc să se prezinte pe scenă și pe piețe internaționale, însă în multe situații, triumful rămâne în mare parte rezultatul muncii individuale, din cauza lipsei unui cadru coerent care să faciliteze promovarea și intrarea pe piețele globale. Designerul Ioana Ciolacu, curator al Romanian Fashion Week și președinte al Romanian Fashion Council, a împărtășit din experiența sa personală modul în care a trecut de la educație la
Producătorul de film Andrei Boncea, care deține funcția de președinte în cadrul Alianța Producătorilor de Film, a orientat conversația către modul în care AI poate transforma domeniile creative și metodele de muncă ale artiștilor. În cadrul prezentării, a menționat conceptul de
artistului-companie
, un creator ce, prin noile tehnologii, ar putea asuma singur anumite activități ce, până în prezent, necesitau implicarea întregi de echipe.
Din punct de vedere al industriei muzicale, Anca Lupeș, președinte al RAW Music și fondator al Mastering The Music Business, a subliniat necesitatea unei implicări mai active a guvernului, în special în promovarea și facilitarea accesului artiștilor
Semnificația culturii: ce se produce când măsurătorile nu mai sunt suficiente
Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a adus discuția spre finanțarea culturii și felul în care tehnologia poate simplifica radical mecanismele administrative. În viziunea sa, AI poate prelua o parte importantă din birocrația asociată proiectelor culturale, astfel încât artiștii să își poată dedica mai mult timp și mai multe resurse creației. „Niciodată un proiect cultural scris cu AI nu va fi valoros, dar AI poate structura platforme de finanțare și modul în care sunt evaluate proiectele. Vom încerca să reducem birocrația spre zero, iar aici avem exemple de bune practici la nivelul UE”, a spus Bogdan Trâmbaciu.
Antropoloaga Maria Rădan-Papasima, co-fondatoarea Artropedia, a ridicat subiectul modului în care se evaluează impactul inițiativelor culturale, evidențiind că indicatorii și formularele nu reușesc mereu să reflecte efectele concrete ale acestora. Ea a sugerat ca proiectele finanțate să fie urmărite și după finalizare, pentru a identifica elementele care au funcționat, cele care nu au și pentru a propune îmbunătățiri în viitoarele programe de finanțare. Conform opiniei sale, aceste date ar trebui să fie puse la dispoziția publicului.
Creative Romania: de la conversație la soluții ce pot fi testate
Discuțiile au condus, în final, la obiectivul Creative Romania: elaborarea unui cadru în care artiștii, instituțiile guvernamentale, organizațiile culturale, universitățile și sectorul privat să colaboreze.
„Pentru societatea românească de astăzi, o prioritate este crearea unor spații în care tinerii să poată experimenta și să își dezvolte gândirea reflexivă și critică. Alfabetizarea culturală, media și digitală, accesul la contexte internaționale și colaborarea dintre artă, știință, tehnologie și meșteșug le oferă instrumentele pentru a înțelege lumea și a participa la transformarea ei. Pentru ca aceste legături să se dezvolte, este nevoie de mai multă finanțare pentru experiment și de o asumare comună din partea instituțiilor publice, organizațiilor culturale, universităților și partenerilor privați. Miza Creative Romania este ca observatorul să devină un laborator în care să construim și să testăm împreună aceste condiții, astfel încât susținerea colaborărilor experimentale să devină o practică constantă a celor implicați în ecosistemele culturale”, a precizat Marlene Herberth, gazda evenimentului, organizat cu sprijinul Pepsi și Jidvei.
Evenimentul Romanian Creative Week X Bucharest 2026 va avea loc în perioada 2‑8 octombrie, fiind susținut de Înaltul Patronaj al Președintelui României. Toate detaliile despre programul complet pot fi accesate pe pagina oficială www.romaniancreativeweek.ro.
În legătură cu Romanian Creative Week
Romanian Creative Week este coordonată de Federația Patronatelor din Industriile Creative, singura federație patronală reprezentativă la nivel național care operează în domeniul industriilor creative. FEPIC a fost fondată în Iași în 2011 și a orchestrat peste 100 de inițiative de promovare atât la nivel național, cât și internațional, pentru industriile creative.
Parteneri instituționali: Primăria Municipiului București, ARCUB, Muzeul Național de Artă al României, TVR, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București.
Partenerii includ: UniCredit Bank, *Ploom, Pepsi, Lancôme, L’Oréal Professionnel, Jidvei și Printco.
Partenerii de media includ Agerpres, HotNews, Newsweek România, Radio România Cultural, Alist Magazine, Buletin de București, Epoch Times Romania, Investigatoria, Adevărul, OK! Magazine, The Woman, IndependentNews.ro, MediaQuality, ArtHood, Revista Cariere, Like 5, Click și Ziarul de Iași.
*Produsul prezintă riscuri și poate genera dependență. Este destinat consumatorilor adulți 18+ care utilizează produse cu nicotină.
COMENTARII / 0