var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id este atribuită valorii ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiÎn Spania, numărul de decedați crește: 2 au murit, 1 disparută
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
The JavaScript line assigns the value ‘-1px’ to the ad element’s style top property.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3918683″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/ce-se-intampla-cu-o-casa-sau-un-teren-ramase-mostenire-daca-succesiunea-nu-este-dezbatuta-pe-numele-cui-ramane-imobilul-3918683″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/social”}
Numeroși români locuiesc sau plătesc taxe pentru case și terenuri înscrise încă pe numele unor rude decedate cu ani în urmă. În lipsa certificatului de moștenitor, persoanele îndreptățite nu pot, de regulă, să vândă, să doneze sau să ipotecheze imobilul, iar includerea acestuia în lucrările gratuite de cadastru derulate de ANCPI nu înlocuiește procedura succesorală. Legislația stabilește însă termenele, costurile și demersurile necesare pentru înscrierea drepturilor în cartea funciară.
Legislația actuală
Ce se întâmplă cu proprietatea în urma decesului proprietarului?
Codul civil prevede că moștenirea se activează imediat după deces, la ultimul domiciliu al persoanei dispărute, astfel încât proprietățile nu rămân fără proprietar doar din cauza absenței unei proceduri notariale. Certificatul emis de notar nu conferă dreptul de moștenire, ci atestă cine deține calitatea de succesor, ce bunuri intră în masa succesorală și ce drepturi are fiecare. În lipsa acestui document, înregistrările de carte funciară nu se actualizează automat cu numele moștenitorilor.
Atunci când proprietatea a fost înregistrată înainte de deces, numele fostului deținător va rămâne în cartea funciară până când moștenitorii își înregistrează drepturile pe baza actelor corespunzătoare. Utilizarea locuinței, plata impozitelor locale sau înscrierea unei persoane în registrul agricol nu înlocuiesc certificatului de moștenitor și nu sunt suficiente, luate separat, pentru transferul proprietății în acte.
După mulți ani, succesiunea rămâne subiect de discuție, însă numai dacă se îndeplinesc anumite condiții.
Nu există un termen universal care să facă procedura de succesiune imposibilă. Dosarul poate fi deschis în orice moment, însă notarul public trebuie să confirme că persoanele îndreptățite au îndeplinit condițiile de exercitare a opțiunii succesorale conform Codului civil. Perioada standard pentru a exercita dreptul de opțiune, fie prin acceptarea moștenirii, fie prin renunțare, este de un an de la data decesului.
Cu cât trece mai mult timp, cu atât demersurile devin mai anevoioase, mai ales atunci când se succed mai multe generații fără ca vreuna dintre ele să fi finalizat propria succesiune, actele se pierd sau membrii familiei implicați nu mai pot fi identificați. Conform Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum și a secretarului consiliului local al localității în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii.
Notarul verifică documentele necesare pentru a stabili moștenitorii.
În faza de pregătire a dosarului, notarul verifică certificatul de deces, actele de stare civilă, eventualul testament, declarațiile de opțiune succesorală și documentele referitoare la bunurile lăsate de defunct. În funcție de necesitate, se analizează titlurile de proprietate, contractele semnate în timpul vieții, hotărârile judecătorești, extrasele din cartea funciară și certificatele de atestare fiscală.
Certificatul de moștenitor atestă statutul succesorilor și drepturile pe care aceștia le obțin asupra bunurilor enumerate în cuprinsul său. În cazul în care apar litigii privind numărul persoanelor îndreptățite, structura masei succesorale sau proporția cotelor, notarul poate întrerupe procedura, iar părțile rămân libere să se prezinte în fața instanței competente.
Odată ce dosarul a fost încheiat, datele despre proprietățile înregistrate sunt direcționate către biroul de cadastru și publicitate imobiliară pentru a se efectua procedurile obligatorii. În cazul în care bunul nu se afla înregistrat, se solicită în plus documentația cadastrală corespunzătoare.
Este posibil să se realizeze vânzarea unei locuințe înainte ca succesiunea să fie finalizată?
imobil nu poate fi transferat către persoanele care se prezintă ca moștenitori până când acestea nu pot demonstra statutul și cotele deținute. Fiecare notar convocat pentru a certifica o tranzacție trebuie să confirme titlul proprietarului și starea din cartea funciară înainte de a semna documentul.
Certificatul succesoral facilitează recunoașterea proprietarilor și înscrierea acestora în registrele de publicitate imobiliară. În situația în care există mai mulți coproprietari, transferul întregului bun necesită acordul unanim, iar un singur succesor poate dispune, în esență, doar de cota pe care o deține, după ce aceasta a fost stabilită conform legii.
După doi ani, se impune taxa de 1%, iar în anul 2026 se introduce o excepție.
Nedezbaterea succesiunii în intervalul de doi ani de la deces nu conduce la pierderea proprietății, însă poate genera o repercusiune fiscală. Conform art. 111 alin. (3) al Codului fiscal, nu se aplică impozit pentru transferul dreptului de proprietate și a părților sale în calitate de moștenire, dacă procesul este dezbătut și finalizat în termenul de maximum doi ani de la data decesului titularului succesiunii.
Odată ce perioada indicată se încheie, moștenitorii trebuie să achite un impozit de 1%, calculat pe valoarea imobiliară a bunurilor incluse în masa succesorală. Această sumă nu se combină cu onorariul notarial, cu tarifele de publicitate imobiliară și cu eventualele costuri necesare elaborării documentației cadastrale.
În 2026 a fost instituită o derogare temporară pentru procedurile afectate de blocarea sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Incidentul cibernetic produs la 14 iulie a făcut indisponibile serviciile informatice ale ANCPI, inclusiv aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, ceea ce a împiedicat temporar instrumentarea unor acte privind proprietățile.
Conform Legii nr. 170/2026, nu se aplică impozit pentru succesiuni care au fost discutate și finalizate până la 30 septembrie 2026, atâta timp cât termenul standard de doi ani de la deces
Măsura nu se aplică în sens retroactiv. Persoanele ale căror termene de doi ani au expirat înainte de 14 iulie 2026 nu beneficiază de scutire și rămân obligați la plata impozitului de 1%, la fel ca și sumele deja achitate pentru succesiunile finalizate anterior, care nu pot fi restituite.
În ce perioadă ANCPI poate efectua plata onorariului aferent certificatului de moștenitor?
Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 stabilește un procedeu prin care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară acoperă costurile notariale aferente certificatelor de moștenitor elaborează în legătură cu proprietățile ce au fost supuse înregistrării sistematice. Aceste plăți provin din fondurile proprii ale instituției, în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară.
Facilitatea nu se extinde la toate succesiunile din România și nu se referă la niciun imobil înregistrat în cartea funciară. Mecanismul este conceput pentru procedurile efectuate în cadrul programului, la solicitarea primăriei, asupra proprietăților incluse în activitățile de înregistrare sistematică.
Odată ce se confirmă existența unei succesiuni nedezbătute, autoritatea locală notifică camera notarilor publici competentă pentru a aloca cazul unui notar. Documentele generate în urma acestei acțiuni conțin o notă care indică faptul că au fost eliberate la cererea autorității locale, în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară
ANCPI efectuează plata onorariului, transferând suma în contul notarului care a instrumentat dosarul, prin intermediul oficiului teritorial competent. Sistemul poate acoperi plăți pentru certificate de moștenitor, certificate suplimentare, certificate de legatar sau certificate de vacanță succesorală, în condițiile în care sunt îndeplinite cerințele legale și procedurale.
Agenție nu mai achită onorariul dacă certificatul este eliberat după ce se îndeplinește un interval de doi ani de la data finalizării înregistrării sistematice.
Ce acțiuni pot fi întreprinse în cazul în care documentele imobilului au fost pierdute.
Dispariția exemplarului deținut de familie nu presupune neapărat imposibilitatea dovedirii titlul de proprietate. În funcție de tipul documentului, se poate solicita un duplicat sau o copie din arhiva instituției care l-a întocmit sau care îl păstrează în prezent.
În cazul unui act notarial, solicitarea trebuie trimisă biroului din arhiva unde se găsește înscrierea sau camera notarilor care a preluat fondul respectiv; hotărârile judecătorești sunt accesibile la instanța competentă, iar pentru titlurile emise conform legilor fondului funciar este necesar să contactați autoritățile deținătoare a documentației aferente.
Duplicatul unui act notarial are aceeași putere probatorie ca și originalul, atâta timp cât a fost emis în conformitate cu legea. În schimb, o simplă fotocopie, o chitanță de plată a taxelor locale sau o mențiune din registrul agricol nu dobândește valoarea unui titlu doar pentru absența documentului principal.
Durata în care documentele cadastrale sunt expuse în spațiu public
Activitățile de înregistrare sistematică presupun o fază obligatorie de difuzare a documentelor tehnice cadastrale. În conformitate cu Legii nr. 7/1996, acestea vor fi expuse pentru 60 de zile la sediul indicat de primărie și pe portalul ANCPI, în această perioadă proprietarii, posesorii și moștenitorii trebuie să examineze amplasamentul, marginile, suprafața, categoria de utilizare, construcțiile și informațiile titularului înregistrat.
Atunci când defunctul a decedat, familia trebuie să verifice dacă persoana a fost identificată corect și dacă proprietatea corespunde documentelor deținute. Cererile de rectificare pot fi depuse în perioada afișării publice, însoțite de înscrisurile care justifică modificarea solicitată. După deschiderea cărților funciare, corectarea eventualelor neconcordanțe poate necesita formalități administrative, notariale sau judiciare suplimentare.
În concluzie, cu ce se întâmplă proprietatea?
Neîncheierea procesului de succesiune nu conduce la pierderea imediată a locuinței sau a terenului și nici la transferul bunului către stat. În documentele cadastrale și în cartea funciară, imobilul poate rămâne înregistrat în numele titularului decedat, în timp ce moștenitorii se confruntă cu obstacole în demonstratia drepturilor și în realizarea actelor de vânzare, donație sau ipotecare. Utilizarea proprietății și plata taxelor locale nu garantează, în mod autonom, un drept de proprietate exclusiv asupra acesteia.
Pentru a clarifica situația, este necesară examinarea procedurii de succesiune, identificarea moștenitorilor care au acceptat moștenirea și a cotelor aferente, urmată de înregistrarea drepturilor în cartea funciară. În cazul în care există mai mulți deținători, proprietatea se menține în indiviziune până la finalizarea partajului. Întârzierea acțiunilor poate conduce la costuri fiscale suplimentare și poate încuraja apariția neînțelegerilor, fără ca trecerea timpului să înlocuiască certificatul de moștenitor.
Editor : C.S.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0