Ciudățenia de la Magheru, bulevardul cel mai mic din București

Trafic apocaliptic, zgomot, clădiri cu fațade decolorate și un număr mare de spații comerciale abandonate la nivelul parterului, cu vitrine pline de praf.

cel mai faimos bulevard din București este acoperit de clădiri marcate cu buline roșii, semnalând că acestea sunt predispuse la un cutremur mai mare. Acest nivel ridicat de risc seismic a dus la decăderea zonei.

Această vulnerabilitate ține investitorii la distanță, blochează renovările și a închis cinematografele și teatrele care animau Magheru.

Citește șiProtest în Capitală de Ziua Internațională a Animalelor: Peste 70 de ONG-uri din toată țara vor participa / Ce măsuri cer autorităților

Magheru și-a trăit epoca de aur în anii ‘20 – ‘30; a fost gândit ca primul bulevard cu adevărat modern al Capitalei. Spre deosebire de Calea Victoriei („Micul Paris”), Magheru a adus stilul modernist, Art Deco și influențe din arhitectura americană. Clădirile  emblematice ridicate aici pe structuri de beton armat, precum ARO/Patria, Lido sau Scala, au transformat rapid Magheru în cel mai cosmopolit, luxos și avangardist loc din oraș.

Comuniștii au preluat proprietatea în totalitate; deși strada a continuat să fie principalul drum comercial și de promenadă, numeroase apartamente de lux de dimensiuni mari au fost subdivizate și alocate mai multor familii, iar parterul a fost ocupat de magazinele de stat.

Cutremurul din 4 martie a lovit crunt bulevardul. Clădiri iconice, precum blocul Dunărea, s-au prăbușit total sau parțial. Multe dintre blocurile rămase în picioare au suferit avarii structurale grave, peticite superficial, lăsând moștenire vulnerabilitatea de astăzi.

Magheru a pierdut rapid strălucirea sa anterioară în 1989. În această zonă au fost deschise primele magazine cu branduri internaționale, iar bulevardul a servit pentru o perioadă ca centru al cinematografelor din București – Patria, Scala, Studio, Corso. Totuși, lipsa consolidărilor și migrația masivă a cumpărătorilor către centrele comerciale acoperite au dus, treptat, la starea de abandon pe care o are astăzi.

Dar bulevardul prezintă și o particularitate remarcabilă: distanța dintre „Magheru” și „Bălcescu”, situate între Piața Universității și Piața Romană, este de doar 1 km dacă se merge pe jos și de 3 minute dacă se folosește metroul. Citeștre, pe b365.ro, dezvăluie secretele și transformările urbanistice ale celei mai semnificative arteră din centrul Bucureștiului.