Cluj-Napoca: Soarta sălilor de jocuri de noroc, decisă până în aprilie

Primăria Cluj-Napoca are termen limită până la sfârșitul lunii aprilie pentru a decide soarta jocurilor de noroc în oraș. O dezbatere publică a avut loc recent, caracterizată prin opinii divergente, sugerând fie o interzicere completă, fie o reglementare strictă a activităților de jocuri de noroc. Evenimentul, desfășurat la Centrul de Tineret din Cluj-Napoca, a reunit un număr semnificativ de participanți, atât fizic, cât și online, printre care cetățeni, persoane afectate de dependența de jocuri de noroc, reprezentanți ai industriei și specialiști în sănătate mintală. Decizia administrației locale va fi luată după o analiză detaliată a tuturor punctelor de vedere exprimate. Potrivit Primarului Emil Boc, decizia finală va fi anunțată în perioada următoare.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Primăria Cluj-Napoca are ca obiectiv să finalizeze până la sfârșitul lunii aprilie un proiect de hotărâre care să reglementeze funcționarea jocurilor de noroc în oraș.

Citește șiVideo Șofer oprit cu focuri de armă și un dispozitiv cu țepi: Ce au descoperit polițiștii după verificări. Imagini din timpul operațiunii

„Prioritatea mea este protecția tinerilor și descurajarea exceselor, nu interzicerea totală”

, a afirmat edimul.
Printre soluțiile luate în considerare se numără:

• interzicerea sălilor de jocuri de noroc de la parterul blocurilor fără acordul locatarilor;
• impunerea de restricții în zonele apropiate școlilor;
• limitarea publicității pentru jocuri de noroc.

În cadrul Primăriei, Direcția Patrimoniu va fi responsabilă cu elaborarea proiectului de regulament.
Construirea unui cadru legal echilibrat și aplicabil este obiectivul declarat al administrației, după cum a explicat Iulia Ardeuș, șefa direcției, în timpul dezbaterii publice.

„Nu putem lua o decizie care să nu poată fi pusă în aplicare sau care să fie atacată în instanță. Trebuie să construim un regulament clar, care să țină cont atât de interesul public, cât și de cadrul legal existent”

, a declarat Iulia Ardeuș.
Aceasta a exprimat, de asemenea, compasiune pentru primarul Emil Boc, care va trebui să își asume decizia în fața comunității și va avea o misiune dificilă în acest sens.

Intervenții emoționante au avut loc în cadrul dezbaterii, persoane afectate de dependența de jocuri de noroc împărtășindu-și experiențele. Un tânăr de 13 ani a devenit captiv în lumea jocurilor de noroc și a petrecut ani întregi încercând să scape din acest cerc vicios.

„Mi-am distrus viața pe toate planurile. Tot ce făceam era să găsesc bani să joc. Au fost momente în care îmi doream să mor”

a declarat acesta, cu o amărăciune profundă.

ONG-urile au solicitat adoptarea unor măsuri ferme, argumentând că fenomenul a devenit incontrolabil și că minorii nu sunt întotdeauna împiedicați să acceseze aceste locuri.

„În Cluj încă se intră sub 18 ani în sălile de jocuri. Autoexcluderea nu funcționează în practică”

, au afirmat reprezentanții acestor organizații.
Acest fenomen ridică îngrijorări legate de accesul minorilor și de eficacitatea mecanismelor de autoexcludere.

Experții au avertizat că fenomenul dependenței constituie o provocare majoră, însă complet eradica este o sarcină dificil de îndeplinit. Profesorul Eugen Sabo a accentuat necesitatea abordării acestei probleme prin reglementări și nu prin abordarea unei ignorări totale.

„Nu putem vorbi de eradicare totală, dar putem reduce impactul prin măsuri ferme și prin prevenție”

, a explicat acesta.

Consecințele economice ale unor măsuri drastice au fost subliniate de industria jocurilor de noroc.
Alexandru Domșa, președintele Federației organizațiilor de jocuri de noroc, a avertizat că o interdicție ar putea conduce la mutarea activității în mediul online sau în sectorul negru al pieței.

„Dacă închidem sălile, nu rezolvăm problema. O mutăm într-o zonă care nu mai poate fi controlată. În Europa, restricțiile excesive au dus la creșterea pieței ilegale”

, a afirmat el.