Cum a reușit Dubrovnik să învingă supra-turismul. Primarul Mato Franković dezvăluie strategia care salvează „Perla Adriaticii”

Dubrovnik, considerat unul dintre cele mai căutate locuri de vacanță din Europa, a petrecut aproape un deceniu în căutarea unor soluții la una dintre cele...

Dubrovnik, considerat unul dintre cele mai căutate locuri de vacanță din Europa, a petrecut aproape un deceniu în căutarea unor soluții la una dintre cele mai mari provocări ale turismului contemporan: să rămână un oraș atrăgător fără să fie învăluit de propriul său succes.

Primarul orașului Dubrovnik, Mato Franković, a explicat pentru Euronews Travel cum autoritățile locale controlează fluxurile turistice și se bazează pe date pentru proteja patrimoniul acestui oraș croat emblematic, păstrând farmecul său pentru generațiile viitoare.

În perioada 1 ianuarie – 15 iulie 2026, Dubrovnik a atras aproape 650.000 de vizitatori și a contabilizat 2 milioane de nopți de cazare. Cele mai numeroase grupuri de turiști provin din Regatul Unit, Statele Unite, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, Spania, Canada și Australia, iar orașul atrage și vizitatori din Croația.

Citește șiŞofer turc reținut după accident în benzinărie Călimăneşti

„Nu este doar despre numere. Important este și modul în care aceste fluxuri sunt distribuite pe parcursul zilei și săptămânii”, a declarat Mato Franković.

Pe parcursul timpului, Dubrovnik a suferit provocări semnificative din cauza aglomerației turistice, în special în sectorul său antic, înscris pe lista UNESCO. În epoca precedentă, zilele în care cinci sau șase nave de croazieră se ancorau simultan generau o congestie gravă, ceea ce a determinat autoritățile să implementeze inițiativa Respect the City (RtC).

În cadrul inițiativei RtC, orașul permite ancorarea simultană a cel mult două nave de croazieră, cu un total de 4,000 de pasageri. Timpul minim al escalei este de opt ore, stimulând turiștii să se deplaseze în mod dispersat prin zonă, astfel încât să se limiteze încărcarea centrului istoric.

„Acum, vizitatorii aleg tot mai multe excursii în împrejurimi”

Franković a precizat.

Dubrovnik Port Authority prevede, în anul 2026, că va întâmpina peste 661.000 de pasageri de croazieră, repartizați pe 461 de escale.

Turiștii care se află în Dubrovnik doar pentru o zi trebuie să se asigure că operatorii de autocare din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și insulele croate își rezervă sloturi de sosire prin intermediul unui sistem online. Astfel, autoritățile pot controla fluxurile în funcție de evenimente și de cererea zilnică.

Oamenii care rămân mai mult în Dubrovnik pot profita de Dubrovnik Pass, un sistem digital ce facilitează accesul la muzee, transportul public și oferă recomandări personalizate privind cele mai bune intervale de vizitare a atracțiilor populare.

„Este digitalizat, astfel încât putem trimite mesaje despre cele mai bune momente pentru a vizita atracții precum Orașul Vechi”,

a declarat primarul.

„Lucrăm intens pentru a reduce situațiile în care sute de oameni se deplasează simultan prin oraș”, a mai adăugat el.

În vederea unei administrări mai productive, Dubrovnik implementează tehnologii de urmărire a fluxului pietonal în Orașul Vechi, iar informațiile colectate sunt supuse analizei de către Universitatea din Dubrovnik pentru a descoperi tendințe și a propune optimizări.

Franković subliniază că numeroase zone încă nu sunt descoperite de vizitatori, printre ele Muntele Srđ, care oferă panorame impresionante ale orașului și ale Adriaticii.

“Nu vrem să creăm noi puncte turistice, ci să încurajăm explorarea celor existente, îmbunătățind calitatea serviciilor”

acesta a adăugat.

Viitorul planifică conversia zonelor turistice neamenajate în locuințe accesibile pentru rezidenți.

„Locuințele de închiriat pe termen scurt elimină treptat comunitățile locale și transformă orașele în zone artificiale turistice. Dubrovnik trebuie să rămână autentic”, a avertizat primarul.

În Orașul Vechi, numărul rezidenților a scăzut de la 5.000 în 1991 la doar 1.500 în 2026, o evoluție îngrijorătoare pe care Franković speră să o inverseze prin politici sustenabile.

Primarul aspiră ca Dubrovnik să-și conserve esența, fără a crește în dimensiune, menținându‑se

„recunoscut prin frumusețea sa, patrimoniul său istoric și marea limpede”

. În același timp, el își exprimă speranța pentru un sistem feroviar național fiabil, care să susțină mobilitatea și dezvoltarea durabilă.

COMENTARII / 0