În Tallinn, elevii țin în mână joystick-urile și privesc ecranele simulatorilor de zbor de la Energy Discovery Center. Exercițiul completează pregătirea de apărare deja obligatorie pentru elevii de liceu. Experiența Ucrainei a influențat proiectul.
Estonia urmărește ca elevii să dobândească competențe tehnice care, în eventualitate, ar putea susține și apărarea națiunii, conform Le Monde. Autoritățile din Tallinn au lansat programe de instruire în pilotarea dronelor pentru copii și adolescenți cu vârste între 8 și 16 ani. Primele echipe se deplasează la Energy Discovery Center, muzeul de știință din capitală, unde inițial se exersează pe simulatoare de zbor.
Sunteți deja suprasolicitați.
Citește șiIntervenție în premieră în România. A început demolarea etajelor distruse ale blocului din Rahova
„Suntem deja complet ocupați”, a spus Kristjan Järvan, viceprimar în domeniul transporturilor, care a inițiat proiectul la începutul verii. „Provocarea noastră este să găsim o modalitate de a-i primi pe toți copiii pe care nu am reușit încă să-i înscriem.”
În aceeași după-amiază de miercuri, Rasmus, Kaarel și Tivadar (ambii 9 ani, iar Kaarel 15 ani) nu așteptaseră să participe la cursuri alături de colegii lor. În acel moment, cei trei se aflau deja în fața simulatoarelor de zbor, într-o sesiune specială. Cu atenție, instructorul Richard Muuga le prezenta modul în care funcționează dronele, începând cu o întrebare simplă despre cum poate zbura un obiect.
Muuga ține rața de pluș în mâna sa și o lasă să se miște prin aer, aducând bucurie copiilor. Instructorul, cu 22 de ani, explică că a adoptat această abordare pentru că dronele pot părea complicate la prima vedere.
„Dronele sunt impresionante. De aceea, la început, folosesc rața. Toată lumea știe ce sunt rațele și toată lumea știe cum zboară. Este cel mai simplu mod de a începe explicația”, a spus instructorul.
Jucăria este însă pusă repede deoparte. Dronele nu zboară precum păsările. Muuga desface un mic dispozitiv rotund folosit pentru jocurile de fotbal cu drone organizate de Energy Discovery Center și le explică elevilor legătura dintre comenzile date prin joystick și mișcările aparatului.
„Trebuie să înțelegeți că, atunci când mișcați comenzile, în interiorul dronei se întâmplă anumite lucruri”, le spune el. Copiii rămân atenți, deși nerăbdarea de a începe să piloteze devine tot mai evidentă. Pe monitoare apar peisaje montane, iar elevii pun mâna pe joystickuri și încep exercițiile de zbor virtual.
Activitățile ludice și tehnologia sunt integrate în planul strategic.
În sediul Primăriei din Tallinn, oficialul Kristjan Järvan subliniază că experimentarea și bucuria de a încerca constituie elemente esențiale pentru realizarea programului. El descrie capitala Estoniei ca un oraș în care
„tehnologia, educația și inovația trebuie să meargă împreună”
.
În jur de 1,4 milioane de locuitori, Estonia se află printre cele mai mici state din Uniunea Europeană, dar și printre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic. Pentru autoritățile din Tallinn, proiectul constituie o modalitate de a consolida această reputație în domeniul educației.
„Vrem să dezvoltăm competențele tehnice”
a declarat Järvan, fost ministru al antreprenoriatului și tehnologiei informației în perioada 2022-2023.
În afara aspectului didactic, funcționarul subliniază că principalul său scop este apărarea unei națiuni care simte o amenințare tot mai intensă din partea Rusiei.
„Știm că avem un vecin puțin nebun, dar ne pregătim”
a spus Järvan.
În Estonia, elevii de liceu beneficiază deja de o pregătire obligatorie în domeniul apărării, implementată în 2023. Conform viceprimarului, instruirea cu drone completează această formare. Copiii utilizează exclusiv drone civile, însă competențele dobândite ar putea fi puse în practică ulterior, odată ce ating vârsta adultă, inclusiv în sectorul militar.
Proiectul a fost modelat de experiența Ucrainei.
Järvan a declarat că conceptul i-a fost inspirat în parte după ce a vizitat orașe ucrainene în care copiii primesc instruire în domeniul protecției civile.
„Ideea mi-a venit în parte atunci când am vizitat orașe ucrainene în care copiii sunt învățați cum să se comporte în situații de apărare civilă”, a explicat el.
În astfel de cursuri, copiilor le sunt prezentate inclusiv obiecte realizate cu imprimante 3D, asemănătoare minelor, pentru ca aceștia să învețe să le recunoască și să le evite. „În timpul crizelor militare, autoritățile civile au responsabilitatea de a-i proteja pe cetățeni. Este ceea ce încercăm să dezvoltăm în Tallinn”, a spus viceprimarul.
Înainte de a efectua primul zbor real, s-au petrecut 30 de ore în simulator.
La Energy Discovery Center, Rasmus, Tivadar și Kaarel se îndreaptă spre faza practică, cel puțin în mediul virtual. Richard Muuga le spune că vor putea controla drone reale doar după ce vor acumula 30 de ore de exerciții pe calculator. Motivul este simplu: instructorii doresc să
„să evite prea multe accidente”
.
În conversațiile cu cei trei băieți, temele războiului, amenințărilor externe și ale dronelor de luptă nu constituie subiectele dominante. Tivadar afirmă că dorește să utilizeze dronele pentru a crea filme. Kaarel, care deja operează drone reale în propria casă, aspiră să concureze în competiții.
Când i s-a adus la cunoștință posibilitatea de a opera drone militare în viitorul său de adult, tânărul a răspuns cu calm.
„Bineînțeles. Este important să îți aperi țara.”
„Dronele sunt o meserie a viitorului”
La încheierea sesiunii, Natalja Lakatos, bunica lui Tivadar, apare pentru a-l prelua pe copil. Aceasta comunică în limba rusă și își exprimă bucuria față de implicarea nepotului în aceste programe. Ea aparține minorității rusofonă din Estonia, care constituie 30% din totalul populației.
Această situație a comunității este adesea exploatată de propaganda Moscovei în discursurile anti-estoniene și anti-baltice, într-un mod ce se aseamănă cu cel utilizat în contextul Ucrainei. Când este prezentată, Natalja Lakatos subliniază imediat că este estonian
Femeia, care a explicat motivul înscrierii lui Tivadar la cursurile Muuga, începe prin a evidenția potențialele beneficii profesionale pe care această formare ar putea să le aducă în viitor.
„Dronele sunt o meserie a viitorului”, spune ea. Apoi, gândul său se îndreaptă către securitatea țării și către posibilitatea ca abilitățile dobândite acum de nepotul său să devină utile într-o situație mult mai gravă. „Poate că, dacă țara ar fi atacată, Tivadar ar putea fi de folos. Ar fi un lucru bun”, a spus Natalja Lakatos.
COMENTARII / 0