Primarul Ciprian Ciucu a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, planul său de transformare a cel mai extins spațiu verde din București, Parcul Regele Mihai I, cunoscut sub denumirea de Herăstrău. În proiectul de reamenajare a fost inclus un sondaj realizat în rândul locuitorilor bucureșteni. Majoritatea respondenților au exprimat dorințe simple: amplasarea unor toalete publice suplimentare, plantarea unor copaci în plus și reabilitarea aleilor.
Care sunt proiectele pe care Primăria Capitalei intenționează să le realizeze în Parcul Herăstrău?
În luna iunie s-au inițiat lucrările de reamenajare a parcului Herăstrău, având ca scop consolidarea malurilor lacului, care se află într-o stare avansată de degradare. Investiția totală este de 57 milioane lei, iar termenul de finalizare a proiectului este de un an.
Citește șiMesaj gigant de ajutor scris pe fundul unui lac secat din Elveția de către locuitorii din zonă: „Am oprit navigația în plin sezon”
„Am golit lacul și am început lucrările la malul de sprijin. Când am venit, am găsit un proiect care era blocat. Este un proiect mai degrabă industrial de punere în siguranță a malului. Sper că constructorul să fie mobilizat. Au fost niște probleme la început, a plouat foarte mult, după golire cuva lacului s-a umplut iarăși”, a explicat Ciprian Ciucu.
Se desfășoară lucrări pe malurile lacului Herăstrău. Foto: PMB / Facebook
În prezent, proiectul prevede consolidarea a 8 km de mal de lac, însă zona cu terasele situate pe Șoseaua Nordului nu face parte din plan.
„Trebuie să sprijinim și malurile insulelor din interiorul lacului. Dar mai sunt niște construcții, niște pontoane care nu au intrat în studiul de fezabilitate și nu au intrat în proiect și trebuie să ne ocupăm și de ele. Inclusiv pe partea aceasta cu restaurantele. Asta este viața, le vom face”, a explicat Ciucu.
În contextul lucrărilor de consolidare a malului lacului, din 1.600 de arbori din zonă, 103 vor fi tăiați – acei care se înclină spre mal, au crescut în grinda de protecție a lacului, sunt uscați sau prezintă defecte structurale – iar 91 resturi vor fi toaletați.
Pe malul lacului va apărea o nouă alee
Primarul afirmă că intenționează să creeze pe malul recent consolidat o alee nouă, pentru că extinderea aleii existente de pe malul lacului ar necesita și tăierea arborilor, lucru pe care nu îl dorește.
Nu intenționăm să lărgim aleea de pe malul lacului, deoarece acest lucru ar implica defrișări suplimentare. În zona sudică, veți observa că aleea este relativ îngustă, 2 metri. Deoarece proiectul intră parțial în apă, se va crea un spațiu suplimentar de aproximativ 2 metri. Astfel, vor exista două alei paralele: una existentă și una nouă, rezultatul lucrărilor, a spus Ciucu.
Ca să se asigure armonia peisagistică a aleii, este indispensabil să se elaboreze un plan de amenajare și să se instaleze o balustradă de protecție.
În afară de aceste activități de asigurare a stabilității malurilor și de construirea unei alei pe dig, se vor realiza, de fapt, lucrări de reamenajare în întregul parc.
Se preconizează proiecte pentru zonele sportive și pentru grădina japoneză.
Asociația Peisagiștilor va elabora planul de management, responsabilă de gestionarea vegetației din parc, va realiza un inventar complet al arborilor și va crea un cadastru verde ce va detalia starea acestora și va oferi recomandări de întreținere. În paralel, Institutul Național al Patrimoniului se va ocupa de aleile și construcțiile din Parcul Herăstrău, care, fiind un monument istoric, impune ca toate lucrările să păstreze integritatea zonei.
Conform lui Ciucu, proiectul de management promite să creeze o atmosferă armonioasă în parc. El a arătat că, în prezent, există 18 tipuri diferite de bănci și numeroase variante de coșuri de gunoi, în loc să existe doar un singur model.
„Pe zona de monument istoric de patrimoniu tot ce înseamnă alei, nu vor fi configurate semnificativ, dacă este nevoie, unele vor fi demineralizate și vor exista niște funcțiuni mult mai clare. Teatrul de vară este nefolosit și aici va trebui să facem câteva investiții pentru a-l putea folosi vara. Terenurile de sport nu sunt în cea mai bună situație, de asemenea locurile de joacă vor fi refăcute cât mai natural, să se plieze pe acest parc și este posibil ca și grădina japoneză să fie extinsă”, a explicat Ciucu.
Cât timp vor necesita intervențiile?
Primarul declară că toate aceste lucrări vor fi finalizate în 4-5 ani.
Când i s-a adus în discuție motivele pentru care nu a organizat un concurs de propuneri privind reamenajarea parcului, Ciucu a explicat că nu realizează intervenții majore.
„Concurs de soluții faci pentru intervenții majore, care să schimbe funcțiuni. Cum avem de a face cu un parc care trebuie restaurat, regenerat, reîmprospătat și fiind o chestiune de patrimoniu în care nu schimbăm alei, nu turnăm chestii noi, nu facem construcții noi și așa mai departe, am ajuns la concluzia că pentru o asemenea intervenție un concurs de soluții nu ar aduce o suficient de multă valoare adăugată și poate chiar te-ar încurca”, a explicat Ciucu.
Parcul ar putea fi extins cu 4 hectare.
Se referă la spațiul din apropiere de Clubul Diplomaților, care este gestionat de Ministerul de Externe, iar Primăria Capitalei intenționează să preia controlul asupra acestuia.
Terenul se află în cadrul Clubului Diplomaților. Imaginea: Andrei Stănescu / Dreamstime
Am găsit o hotărâre a Consiliului General din 2017, care cerea Ministerului de Externe cele
Care este destinația teraselor construite ilegal în parc?
Ciprian Ciucu a evitat să ofere un răspuns precis.
„Vom face maxim din ceea ce se poate face. Vă dați seama că nu știu. Va trebui să facem o analiză juridică foarte, foarte clară și să intervenim”
Ciucu a afirmat.
Când s-a întrebat dacă a efectuat verificări la terasele din parc, primarul a răspuns affirmativ.
„Acele controale cred că s-au și făcut deja, dar n-am mai apucat ceva, la câte probleme am avut cu STB-ul, cu Termoenergetica și cu altele și n-am ajuns încă să mă uit pe această situație, dar în perioada următoare mă voi uita și vom lua niște decizii, pentru că trebuie să gândim foarte bine aceste intervenții”, a explicat Ciucu.
Primarul a declarat că va examina ce se poate realiza.
„Ni s-a spus că este o practică din trecut, imediat când are o dispoziție de primar, de demolare, ea este atacată imediat la o anumită judecătorie, a doua zi ți-au blocat-o, ura și la gara. Deci trebuie să gândim foarte bine acest proces”, a spus Ciucu.
Primarul a răspuns la întrebarea privind necesitatea a peste 50 de baruri în zona Herăstrău, afirmând că planul de management va decide numărul exact de restaurante de acest tip.
Cum percep bucureștenii Parcul Herăstrău
O sondaj digital realizat de Fundația Comunitară București în colaborare cu Primăria Capitalei pe o perioadă de 30 de zile a adunat 10.000 de participanți și a ilustrat modul în care cetățenii își exprimă opinia despre cel mai important parc din oraș.
„Dacă am fi pe Booking, Herăstrău ar avea puțin peste 2,5 puncte din 5, în momentul ăsta. Însă, ce aș vrea să menționez, dincolo de cifre, există multe răspunsuri deschise. Foarte multă lume a menționat cuvântul potențial în cazul Herăstrăului”, a declarat Alina Kasprovschi, președinta Fundației Comunitare București.
Când s-a întrebat despre aspectele preferate ale parcului, participanții au evidențiat lacul, suprafața extensivă și vegetația. Cei care au exprimat nemulțumiri au menționat condiția toaletele, aleile deteriorate, vegetația neîngrijită, malurile neîngrijite și terasele din parc.
„Oamenii pleacă de la lucruri foarte simple, de infrastructură de bază, nu au așteptări ca acest parc să se transforme în ceva science fiction, ci în lucruri de bun simț, pentru că deja, din nou, infrastructura mare există. 63% din oameni care au completat acest chestionar spun că își doresc să fie ținuti la curent cu ce se întâmplă cu parcul, dar mai mult decât atât. 38% spun că ar face voluntariat în parc. Pe noi ne-a surprins foarte tare acest lucru. Și 28% spun că și-ar dori să doneze pentru acest parc”, a explicat Alina Kasprovschi.
Prioritățile principale subliniate de comunitate:
Resursele necesare pentru transformări
Obiectivul Fundației Comunitare București constă în a obține, prin donații, 10 milioane de euro pentru Parcul Herăstrău, iar până la prezent a acumulat deja 900.000 de euro.
„Ne dorim foarte mult să atragem finanțare privată, avem deja o finanțare privată de 900.000 de euro însă planul nostru pe 2-3 ani este de 10 milioane de euro, pentru că e cel mai mare parc al orașului și cred că avem nevoie să fim mândri de ceva în orașul ăsta și să simțim că e ceva ce-am făcut împreună”, a mai spus Alina Kasprovschi.
Documentul tehnic ce va defini acțiunile planificate în Parcul Herăstrău, denumit studiu de management, va fi realizat de Institutul Național al Patrimoniului și de Asociația Peisagiștilor.
Consiliul General a ratificat această colaborare între Primăria Capitalei, Fundația Comunitară București, Asociația Peisagiștilor și Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul săptămânii curente.
Primarul Ciprian Ciucu a declarat că această colaborare îi permite să
„crește viteza”
deoarece nu mai trebuie să organizeze licitații pentru proiectare, designul fiind realizat de cei doi parteneri, iar o parte din finanțare va proveni de la Fundația Comunitară.
„Dacă am sta după procedurile administrative care sunt conform legii și cu tema de proiectare pentru partea peisagistică a lucrărilor de punere în siguranță a malului lacului, ar trece baba cu colaci, deci nu am avea suficientă viteză. (…) După care să stăm iarăși să facem fel și fel de proceduri de achiziții și la nivel de ADP și la nivel de Primărie, la cum se mișcă lucrurile în administrație, ar mai trece poate o jumătate de an sau un an . De aceea nu pot să subliniez suficient cât de important este rolul Fundației Comunitare”, a susținut Ciprian Ciucu.
COMENTARII / 0