Curtea de Apel anulează acuzațiile DIICOT în cazul Pașca: de ce libertate?

Se creează un element div și se atribuie la variabila

ad.id este setat la ‘AdSense’;

se setează proprietatea className a obiectului ad la ‘AdSense’ în linia de cod: ad.className = 'AdSense';.

Citește șiSfârșit tragic în Munții Făgăraș. Un bărbat de 66 de ani a murit sub privirile fiicei sale, după ce a căzut 200 de metri

ad.style.display = ‘block’;

The script assigns the CSS property position of the element ad to the value ‘absolute’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3900075″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/curtea-de-apel-bucuresti-a-desfiintat-acuzatiile-diicot-din-cazul-pasca-de-ce-au-fost-lasati-in-libertate-motivare-3900075″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/justitie”}

Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Informația reiese din motivarea judecătorului care a decis că Viorel Pașca și membrii familiei sale trebuie cercetați în libertate, opinie contrară celuilalt magistrat de la Tribunalul București care a considerat că „există suspiciuni rezonabile” că aceștia sunt vinovați de infracțiunile de care sunt acuzați. 

Din motivarea judecătorului de la Curtea de Apel București reiese că, „cel puțin la prima vedere”, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”.

Judecătorul mai subliniază că teza exploatării victimelor „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”. Menționăm că acuzațiile DIICOT au fost tratate, pe larg, separat, aici și aici. 

În esență, ceea ce procurorul ar fi trebuit să prezinte pentru a demonstra că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, constă în faptul că, începând cu 2020, în loc să folosească sumele obținute din donații sau contribuțiile sociale la care erau îndreptăț

Judecător: Au avut acces la servicii medicale de bază, deși erau prezente deficiențe googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

Curtea de Apel București afirmă în continuare că

„persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază”

„Contrar acuzațiilor formulate, declarațiile martorilor au relevat, într-o manieră convergentă, că persoanele vătămate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, de tratamente prescrise și monitorizate, de activități recreative și de asistență în realizarea activităților curente”, potrivit sursei citate.

Judecătorul a subliniat că

„persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în diverse activități desfășurate în cadrul comunității și beneficiau de servicii de igienă corporală – tuns, spălat, bărbierit, precum și de articole de îmbrăcăminte și lenjerie curate”.

Însă este menționat că există „anumite deficiențe în acordarea serviciilor medicale”, cum ar fi:

• Faptul că persoanele care se ocupau de îngrijirea bolnavilor și administrarea medicamentelor prezentau un nivel educațional extrem de redus, fără capacitatea de a citi și de a scrie;
• Unele persoane cazate nu au beneficiat „în toate situațiile” de „tratamentul medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau”.
• Unii dintre pacienți contribuiau la administrarea medicamentelor;
• Personalul care se ocupă de îngrijirea bătrânilor era insuficient;

“Nu existau sume de bani suficiente pentru un tratament medical de calitate”

Însă aceste lacune, susține judecătorul Curții de Apel București, se datorează „lipsei resurselor financiare, nicidecum faptului că inculpații își însușeau banii de care pacienții beneficiau din donațiile primite”.

Judecătorul afirmă că, conform documentelor DIICOT, fiecare individ plasat în azilele lui Viorel Pașca primește 498 lei lunar, echivalentul a 16,6 lei zilnic, și că

„suma aferentă îngrijirii fiecărui pacient este extrem de mică”

și că nu există elemente ce ar sugera

„o îmbogățire a inculpaților”

.

În esență, pentru a susține fiecare pacient, inculpații primau 500 lei lunar, plus donații în numerar și alimente (care nu au putut fi cuantificate), precum și pensia și alte beneficii sociale ale acestora (bineînțeles, acolo unde existau și luând în considerare faptul că o pensie de 1200 de lei era o sumă mare comparativ cu veniturile celorlalte persoane din centrele respective).

Judecătorul mai menționează că suma de 500 de lei pe lună pentru fiecare pacient este „insuficient pentru a acoperi cheltuielile aferente întreținerii unei persoane, incluzând hrana, îngrijirea medicală, medicamentele, produsele de igienă și celelalte necesități curente”.

În lumina resurselor financiare pe care inculpații le dețineau, toate deficitările medicale constată în cazul acestora nu se dovedesc a fi cauzate de exploatarea persoanelor închiise (unde inculpații se apropriau de fondurile lor), ci de insuficiența fondurilor necesare pentru a oferi un tratament medical de calitate, potrivit motivării.

Judecătorul a accentuat în continuare că

„un asistent medical sau un îngrijitor cu pregătire medicală nu ar accepta să lucreze în mediul rural într-un loc în care ar primi salariul minim pe economie”.

În același timp, judecătorul adaugă că sprijinul de la guvern acordat persoanelor vulnerabile (de exemplu, pensie sau orice alt tip de ajutor social) nu ar fi putut asigura condiții de trai superioare celor oferite de familia lui Viorel Pașca.

Judecător: Atâta timp cât le furnizau toate necesitățile, nu se poate atribui lor responsabilitatea de a controla conturile și cardurile bancare.

„Faptul că inculpații retrăgeau sumele de bani pe care persoanele internate le primeau pe card (care după cum am arătat erau reduse) nu constituie o formă de exploatare a acestora, în contextul în care aceste sume nu erau suficiente să asigure suprav

Judecătorul mai subliniază că „efectuarea de demersuri pentru eliberarea cărților de identitate și stabilirea adresei de domiciliu/reședință/flotant (…) reprezintă o chestiune normală”.

„În condițiile în care majoritatea persoanelor respective nu aveau proprietăți și erau din alte județe, stabilirea adresei de domiciliu/reședință/flotant pentru persoanele vulnerabile la locațiile controlate sau deținute de inculpatul Pașca Viorel apare a fi un demers logic”, potrivit sursei citate.

În același timp, judecătorul apreciază și că desemnarea unui tutore din rândul „persoanelor controlate de membrii așa-zisului grup infracțional” este „necesară pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu”.

„Nici efectuarea demersurilor necesare pentru obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap, efectuarea demersurilor necesare deschiderii conturilor bancare și emiterea cardurilor aferente pentru persoanele vulnerabile (ulterior, conturile și cardurile bancare fiind controlate de către membrii grupului) nu are semnificație învederată de procuror”, mai menționează judecătorul Curții de Apel București.

Conform declarației sale,

„atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”.

În lumina acestor argumente, judecătorul Curții de Apel București a stabilit că acuzațiile de trafic de persoane și de existență a unui grup infracțional organizat, propuse de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a celorlalți membri ai familiei, nu găsesc susținere.

„Față de considerentele expuse, nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”, potrivit Curții de Apel București.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });