Arheologii care fac săpături într-unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Varșovia au descoperit rămășițele unei „piramide” neobișnuite din secolul al XVIII-lea, construită pentru ultimul rege al Poloniei și dispărută timp de mai bine de 200 de ani, relatează TVP World.
În timpul săpăturilor inițiate la începutul lunii august, s-au descoperit fundațiile în Parcul Regal Lazienki, fosta rezidență de vară a regelui Stanisław August Poniatowski și, în prezent, una dintre cele mai vizitate atracții din capitala Poloniei.
În ciuda aparenței sale exotice, această structură nu a servit ca mausoleu regal. Denumită „Ghereta Piramidală”, a fost ridicată în anii 1770 pentru a fi utilizată de gardienii care supravegheau principalul drum de acces spre palatul regelui din parc.
Citește șiFiscul execută silit Primăria Iași pentru 24,5 milioane lei. S-au găsit facturi umflate de 5 ori din bani europeni
Arheologii de la Universitatea din Varșovia excavează în prezent fundațiile acesteia. Săpăturile sunt coordonate de Arkadiusz Cegliński, un doctorand al Facultății de Arheologie din cadrul universității, care a petrecut ani de zile încercând să localizeze cu precizie locul unde s-a aflat clădirea uitată.
El a localizat potențialul sit comparând documente de arhivă, hărți vechi și gravuri cu coordonate geografice contemporane. Analize neinvazive realizate ulterior în parc au arătat că resturile unei construcții din secolul al XVIII-lea erau încă îngropate în acea zonă.
Se crede că Ghereta Piramidală a fost construită între anii 1772 și 1776. Inventarele istorice descriu o clădire din cărămidă, cu o intrare pe latura de nord și ferestre orientate spre est și vest.
„În interior se aflau o sobă și bănci din lemn, pereții erau tencuiți în alb, iar podeaua era din cărămidă,”
Anita Kacprzyk, reprezentantă a Muzeul Regal Lazienki, a transmis această descriere către postul privat de televiziune TVN.
În plus, dispunea de o bucătărie independentă și, într-un anumit moment, a suferit o transformare neconvențională a funcției sale.
„Știm, de asemenea, că la un moment dat funcția clădirii s-a schimbat din gheretă de pază în tavernă”, a adăugat ea.
Înregistrările istorice descriu ghereta ca fiind o construcție conică, acoperită de sol, proiectată să imite un mormânt antich.
În corespondența sa cu pictorul italian Marcello Bacciarelli, care a servit la curtea regală poloneză, Poniatowski a desemnat structura ca fiind „piramidală”.
Caracterul neconvențional al construcției se înscria într-o atracție mai amplă a continentului în secolul al XVIII-lea pentru civilizația antică. Reînnoirea și săpăturile în siturile romane, printre care Pompeii și Herculaneum, au provocat o creștere intensă a curiozității față de artă și construcții clasice în cercurile nobiliare europene. Curtea monarhică a Poloniei nu a fost excepție.
„Fascinația pentru cultura și arta antică a dus la utilizarea pe scară largă a motivelor clasice în arhitectură și decorațiuni interioare, precum și la construirea de «ruine artificiale» în grădini, concepute să semene cu temple și morminte grecești”, a declarat Kacprzyk pentru TVN.
„Ghereta «Piramidală» a fost o astfel de ruină artificială”, a adăugat ea.
Ghereta a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, posibil după ce s-au ridicat alte clădiri cu aceeași funcție.
Totuși, există șansa ca pentru acel loc să fi existat un alt proiect. Într-un interviu pentru TVN, Cegliński a relatat că, în 1784, Poniatowski îi scrisese lui Bacciarelli, exprimând că ia în calcul construirea unei capele cu mausolee și precizând că Gheretea Piramidale ar putea fi locul potrivit.
Proiectul a rămas prezent în corespondența lor pe parcursul multor ani, Bacciarelli elabora chiar un plan și o estimare de cheltuieli pentru monarh. Cu toate acestea, nu a fost niciodată realizat.
Reprezentanții Muzeului Regal Lazienki au comunicat că în prima săptămână a lunii septembrie, vizitatorii vor avea ocazia să se apropie de șantierul arheologic în cadrul unei zile de porți deschise.
COMENTARII / 0