În data de 25 septembrie 2026, Curtea de Apel Timișoara a emis hotărârea finală privind un dosar de amploare, în care, după percheziții extinse desfășurate în 2016 și o anchetă de șase ani, au fost aduse în instanță 93 de persoane.
În instanța de primă instanță, 82 de persoane acuzate au fost găsite nevinovate, 9 dintre ele au fost condamnate la pedepse ce variază de la 4 ani la 13 ani și 4 luni de închisoare, iar pentru două cazuri procesul penal a fost întrerupt din cauza decesului subiectelor în timpul urmăririi.
„Bomba” a fost declanșată de apelul trimis de Curtea de Apel Timișoara, unde toți inculpații, inclusiv
Citește șiGrav accident feroviar în Liov, Ucraina | Opt persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au ciocnit
Aprilie 2016. DIICOT Timișoara a desfășurat percheziții de amploare la sediul Depoului de Locomotive Timișoara. Zeci de persoane au fost ridicate de „mascați” și supuse audierilor. În total, 25 de persoane au fost reținute pentru 24 de ore, iar șapte dintre ele au fost plasate în arest preventiv.
În faza inițială, Gheorghe Viorel Borza, Ioan Irimie Boloș și Liviu Martin au fost încarcerați preventiv; ulterior, aceștia au fost transferați în arest domiciliu, fiind închisi pentru aproximativ patru luni. În același timp, Florina Silaghi, Marian Ilie Nanu și Alina Apostol au rămas sub supraveghere domiciliu pentru circa două luni.
DIICOT aducea, la momentul perchezițiilor, acuzații grave, arătând că „există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2010 și până în prezent, la nivelul Depoului de Locomotive Timișoara, s-a constituit și a acționat un grup infracțional organizat, având ca scop însușirea și sustragerea combustibilului din gestiune, în baza unui plan infracțional foarte bine conceput, cu roluri clar definite pentru fiecare dintre membrii grupării”.
În cadrul acestei acțiuni, în timp, a fost implicată cea mai mare parte a personalului Depoului de Locomotive Timișoara, fiecare contribuind la activitatea infracțională în funcție de funcția pe care o ocupa în unitate. (…) DIICOT a raportat că, până la data perchezițiilor, daunele cauzate de această activitate se ridică la 3.997.068 lei.
În martie 2022, la șase ani de la perchezițiile din dosarul „Motorina”, procurorul DIICOT a finalizat rechizitoriul și a depus dosarele împotriva a 93 de persoane. Acuzările includ constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual continuat, uz de fals continuat și delapidare cu consecințe deosebit de grave, toate în formă continuată.
„În cauză s-a reținut faptul că, în perioada 2013–2016, la nivelul Depoului de Locomotive Timișoara, un număr de 93 de inculpați, angajați cu atribuții de gestiune și angajați din sectorul exploatare, au constituit și au acționat în mod coordonat în cadrul unui grup infracțional organizat, care, prin punerea la punct a unor proceduri tehnice și scriptice care să creeze aparența de legalitate a activității de stabilire a normelor de consum, de gestiune și aprovizionare, au delapidat cantitatea de 1.611.334 kg de motorină, care a fost valorificată prin vânzarea pe piața neagră, cauzându-se astfel un prejudiciu de 7.502.371 lei”, arăta DIICOT în rechizitoriu.
Potrivit DIICOT, între 2013 și 2016, cantități uriașe de motorină au fost furate prin „producerea” unui surplus zilnic de combustibil. Practic, a acuzat DIICOT, locomotivele erau alimentate cu mai puțină motorină decât se trecea în acte. Diferența rămânea în rezervoarele depoului și era scoasă cu un furtun peste gard, la o firmă învecinată, controlată de Liviu Martin. Ulterior, a mai acuzat DIICOT, motorina era vândută pe piața neagră.
„Combustibilul delapidat de angajații Depoului Timișoara a fost externalizat către membri din afara unității de transport feroviar cu rol de preluare și valorificare a combustibilului delapidat, aceștia încasând și distribuind celorlalți, inclusiv liderului grupului, venitul ilicit. Menționăm că au fost reținute pentru perioada 2013–2016 peste 3.300 de acte materiale de delapidare și falsificarea a peste 18.600 de foi de parcurs”, mai arăta DIICOT la momentul trimiterii în judecată.
La data de 6 octombrie 2025, Curtea din Timiș a emis prima decizie în dosarul intitulat „Motorina”. În total, 82 dintre inculpați au fost declarați nevinovați. Procesul penal s-a încheiat pentru doi inculpați din cauza decesului lor, în timp ce nouă persoane au fost condamnate la pedepse ce variază de la 4 ani la 13 ani și 4 luni de închisoare.
Primă instanță a dispus cea mai severă pedeapsă, de 13 ani și 4 luni, gestionarului-șef Bor
Potrivit Tribunalului Timiș, activitatea infracțională a constat în „stabilirea unor proceduri tehnice și scriptice menite să creeze aparența de legalitate a activității de stabilire a normelor de consum”, prin care „în fiecare zi a perioadei de activitate ilicită au produs un plus de motorină”.
Tribunalul a identificat gestionarul-șef Borza Gheorghe Viorel ca lider al grupării. Se susține că acesta
„impus o disciplină strictă”
subordonaților, care îi raportau zilnic, prin telefon, cantitățile alimentate. Instanța s-a bazat pe o declarație a unui primitor-distribuitor din aprilie 2016.
„Ca urmare a presiunilor exercitate de către numitul Borza Gheorghe, șeful meu direct, care m-a amenințat în mod repetat că îmi voi pierde locul de muncă dacă nu sunt cooperant, am fost de acord să alimentez locomotivele până la plin, dar cu o cantitate mai mică decât cea pe care o menționam în foaia de parcurs”, a declarat distribuitorul Ioan Marian.
Despre liderul de sindicat Ioan Irimie Boloș, Tribunalul a reținut că, fiind la curent cu „sustragerea generalizată” din depou, „a căutat să profite de aceasta și să obțină venituri ilicite sub pretextul încasării unei taxe de protocol”.
Polițistul de la Transporturi Nanu Ilarie Marian Claudiu ar fi asigurat „paravanul de protecție” al grupării. Tribunalul a reținut că acesta „a aderat, sprijinit și protejat activitatea grupului infracțional organizat”. La stabilirea pedepselor, judecătorii de la fond au reținut că, „dacă activitatea infracțională nu ar fi fost descoperită, inculpații ar fi continuat-o”.
Cei 82 de mecanici, revizori și primitori-distribuitori achitați au fost declarați nevinovați pentru că au acționat „exclusiv ca urmare a presiunilor exercitate de către superiorii lor ierarhici”. Presiunile ar fi constat în amenințarea, expresă sau implicită, cu pierderea locului de muncă, mutarea într-o funcție inferioară sau scoaterea din programul care permitea încasarea de sporuri salariale. Tribunalul a mai reținut că foloasele obținute de cei 82 în urma furturilor de motorină au fost „derizorii”.
Tribunalul a diminuat semnificativ și impactul financiar: în timp ce DIICOT susținea că s-au luat 1.600 de tone, echivalentul a 7,5 milioane de lei, pe baza unei evaluări independente, instanța a constatat că daunele reale s-au ridicat la 426 de tone, corespunzând unei valori de 2,1 milioane de lei.
Hotărârea Tribunalului Timiș a fost atacată cu apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Timișoara. Verdictul a produs o răsturnare de situație spectaculoasă: toți cei 9 inculpați care au primit condamnări grele în primă instanță au fost declarați nevinovați pentru că „fapta nu există”. În plus, pentru cei achitați în primă instanță pe motiv că au fost constrânși, a fost schimbat temeiul juridic, fiind și ei declarați nevinovați pentru că „fapta nu există”.
Curtea de Apel Timișoara a demonstrat că măsurile de supraveghere implementate în dosar, deși au avut o durată de un an,
nu au confirmat existența grupului infracțional și a infracțiunilor pentru care s-ar fi constituit acesta
.
„Din întreg probatoriul administrat în cauză, inclusiv conversațiile telefonice la care face referire procurorul, nu s-a demonstrat că inculpații ar fi desfășurat o asemenea activitate, simplele supoziții nefiind suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care beneficiază fiecare inculpat”
Curtea de Apel Timișoara a stabilit în hotărârea definitivă.
Judecătorii au subliniat că anchetatorii au avut oportunitatea de a organiza un flagrant, dar nu l-au realizat. Curtea de Apel a observat că diferențele dintre sumele calculate de DIICOT ca prejudiciu și cele stabilite de instanța de primă instanță indică faptul că paguba reprezintă doar
„o probabilitate teoretică”
.
În scopul de a demonstra că consumul real de combustibil al trenurilor era mai mic decât cel indicat în documente, s-au efectuat curse de test în cadrul anchetei. Radu Emil, fostul director al depoului, a declarat că pentru a realiza acest experiment i s-a cerut
„în mod imperativ”
atât de la anchetatori, cât și de la conducerea CFR Călători, ca probele să fie realizate exclusiv cu automotoarele cu cel mai redus consum și cu cea mai mică uzură. Conform Curții de Apel Timișoara, motivul a fost
„tocmai pentru ca rezultatele să conducă la crearea artificială a unui prejudiciu”
.
Conform hotărârii Curții de Apel Timișoara, una dintre probele prezentate de DIICOT pentru a demonstra umflarea cotelor a constatat o replică a șefei adjuncte a depozitului,
Replica, au arătat judecătorii, „a fost utilizată în alt paragraf din transcrierea conversaţiei şi se referă la un program de igienizare a trenurilor, fiind astfel expresia scoasă din context”.
În dosarul „Motorina”, unul dintre martorii esențiali pentru DIICOT a fost Ilie Stroia, care locuia într-o clădire abandonată din apropierea depoului. În data de 14 aprilie 2016 a fost arestat și, în cadrul anchetei, a susținut că, timp de aproximativ două luni, îl asistase pe omul de afaceri Liviu Martin (cui compania se afla în vecinătate) în transportul de bidoane cu motorină furată, iar în ultimele două săptămâni au început să utilizeze un furtun.
Conform Curții de Apel, acuzatorul a considerat că persoana respectivă reprezintă un martor crucial, fiind adus și la reconstituire,
„atunci când organele de anchetă au stabilit că transferul motorinei s-ar fi făcut doar cu furtunul”.
Judecătorii au decis că declarația lui Stroia, prelevată în timpul anchetei, nu este onestă, în special pentru că martorul nu a fost audiat în prezența inculpaților și, în instanța inițială, nu a fost audiat deloc.
Curtea de Apel din Timișoara a constatat că activitatea infracțională desfășurată pe parcursul a 3 ani (2013–2016), așa cum afirmă acuzarea, viza sustragerea de motorină din rezervoarele depoului prin metoda menționată, nu poate fi dovedită printr-o declarație a unui martor vulnerabil, fără adăpost, crescut fără mamă, care locuia în clădiri abandonate din zona depoului și care a demonstrat prezența în acea zonă cel mult cu două luni înainte de 14.04.2016, iar depozitele sale nu mai sunt confirmate în fața instanței și sunt contrazise de celelalte probe prezentate.
În plus, în fața Curții de Apel, martorul a afirmat că la reconstituire a urmat indicațiile polițiștilor și a anulat toate declarațiile emise în anchetă.
„la reconstituire a făcut ce i-au spus polițiștii”
Pentru modul de transfer al motorinei din depoul CFR la firma lui Liviu Martin din apropiere, DIICOT a avut trei variante: printr-un furtun cu ajutorul unei pompe artizanale, printr-o conductă subterană și cu bidoanele. Teza conductei subterane a fost abandonată chiar de DIICOT, Curtea de Apel constatând că „nu a mai susținut prin actul de sesizare această modalitate de transfer și nu s-a dovedit că motorina ar fi fost transferată prin intermediul unei conducte subterane”.
Curtea de Apel afirmă că, în cazul furtunului întins peste gardul DIICOT, nu a furnizat nicio dovadă directă. Chiar dacă zona rezervoarelor a fost înregistrată și supravegheată prin mandate,
„nu a fost filmat sau fotografiat un astfel de procedeu”
, iar nimeni nu a indicat
„cine a fost persoana sau persoanele care ar fi conectat furtunul”
.
Instanța de apel a observat existența contradicțiilor în rechizitoriu privind modul de transfer, având în vedere că nu a furnizat nicio probă care să confirme transferul motorinei cu furtunul; declarațiile martorului Stroia Ilie nu se aliniază cu niciun alt element de probă, conform motivării Curții de Apel Timișoara, analizată de Libertatea.
Potrivit Curții, martori importanți propuși de DIICOT s-au contrazis, unul spunând că transferul se făcea la orele 5.00–6.00 dimineața, iar altul la ora 16.00. „(…) Parchetul nu a dovedit pe baza mandatelor de supraveghere tehnică, având în vedere că au fost încuviințate fotografieri și filmări în acest sens, existența furtunului și a instalației artizanale și transferul efectiv al motorinei în această modalitate și nici vreo captură de imagini cu privire la vreun inculpat din dosar care cară bidoane de motorină până la gardul despărțitor”, se mai arată în decizia instanței.
În plus, verificările efectuate pe parcursul a trei ani nu au evidențiat nici avantaje, nici dezavantaje în administrare, aspect pe care judecătorii îl consideră
„de neconceput”
dacă mecanismul ar fi existat. Curtea de Apel Timișoara a subliniat că la percheziția din 2016 anchetatorii
„nu au avut cunoștință despre modalitatea de sustragere a motorinei prin intermediul furtunului”
.
În timpul reconstituirii, furtunul găsit nu avea lungimea necesară și a fost prelungit cu un alt segment, iar nimeni nu a verificat dacă acesta conținea vreodată motorină.
„Este inexplicabil de ce nu s-a efectuat un flagrant”
Curtea de Apel a adăugat acest aspect, în timp ce procurorii susțineau că 2.000 de litri erau scoși din depozit în 20 de minute, la o oră cunoscută.
În declarațiile predate în acest dosar, niciun martor și niciun inculpat nu a indicat identitatea persoanei sau persoanelor care ar fi legat furtunul la rezervoarele depoului și ar fi pornit instalația artizanală.
Curtea de Apel Timișoara a evidențiat în justificarea hotărârii de fond că Tribunalul Timiș a preluat
pagini întregi din rechizitoriu
și a omis să examineze
nu a analizat nicio apărare a inculpaților
. În plus, Tribunalul Timiș a pronunțat sentințe pentru fapte care au ajuns la termenul de prescripție de un an și jumătate.
Referitor la măsurile asigurătorii luate de prima instanță, Curtea de Apel Timișoara a dispus ridicarea acestora nu doar pentru că a fost dispusă achitarea, ci și pentru că „prima instanță nu a efectuat nicio motivare, reproducând în considerentele sentinței doar dispozitivul acesteia cu privire la măsurile asigurătorii, printr-un paragraf de la fila 189 din hotărâre”.
„Nu a pus în discuție luarea măsurilor asigurătorii, procurorul nu a formulat concluzii în acest sens, echivalând cu o judecată în lipsa acestuia”, se mai arată în hotărârea definitivă.
Libertatea a analizat rapoartele de activitate ale DIICOT pentru anii 2016, anul în care au avut loc perchezițiile, și 2022, anul în care dosarul a fost trimis în judecată, pentru a evalua efectul pe care dosarul-mamut „Motorina” l-a avut asupra bilanțului de activitate al instituției.
În anul 2016, datele indică că DIICOT Timișoara a investigat 943 persoane, reprezentând o scădere de 19,33% față de 2015. În 2022, odată ce dosarul „Motorina”, ce include 93 de inculpați, a ajuns în instanță, DIICOT Timișoara a semnalat o majorare de 72,16% a numărului de persoane supuse judecății. În termeni absoluți, în 2021 s-au adus în instanță 255 de inculpați, iar în 2022 justiția a primit 439 de persoane.
Datele din anii anteriori arată că, în cazul în care dosarul „Motorina” a generat creșteri în raportările din secțiunea „producție”, iar în indicatorul de calitate al activității DIICOT, cele 91 de achitări din acest dosar vor avea un impact semnificativ asupra bilanțului total al întregii structuri pentru anul 2026.
Analiza datelor realizată de Libertatea indică faptul că numărul de persoane achitate în dosarul „Motorina” ( 91 ) reprezintă de zece ori mai mare decât cifra de achitări raportată de DIICOT pentru anul 2025 și se apropie de totalul de 100 de achitări înregistrate de DIICOT pe parcursul întregului 2025 la nivel național. În anul 2024, DIICOT a înregistrat 138 de achitări la nivelul țării, iar în 2023, 140 de persoane au fost declarate nevinovate în total în România.
COMENTARII / 0