Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă s-a adunat joi pentru a decide asupra unor noi măsuri legate de proiectele hidrotehnice destinate să asigure răcirea reactoarelor din centrala nuclearoelectrică. După o perioadă de întrerupere, AFDJ și Apele Române au reluat activitatea de dragare în acea zonă.
Dunărea rămâne la un nivel critic, asemănător cu cel înregistrat în luna august. În acest cadru, Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă a decis să se întâlnească joia pentru a stabili noi măsuri.
„Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă s-a reunit azi (n.r. joi), pentru a stabili recomandările privind distribuţia debitului de la bifurcaţia canalului Bala cu Dunărea Veche”, a transmis la solicitarea News.ro un reprezentant al departamentului de presă al Guvernului. „Este în stadiul elaborării raportului final, cu recomandările aferente”, a adăugat, fără a oferi alte precizări.
Citește șiAccident la Câmpia Turzii, unde o mașină a intrat într-un stâlp din beton. Elicopterul SMURD, solicitat pentru un copil de 7 ani
În data de joi, nivelul apelor Dunării la Cernavodă a ajuns la -221 cm, marcând un avans de 34 cm față de recordul negativ înregistrat pe 20 septembrie. În intervalul 8‑9 august, nivelul era de -222 cm.
Cota negativă se exprimă în raport cu denumirea „cotă zero”, care reprezintă nivelul de referință convențional definit la fiecare stație hidrometrică; înălțimea sau nivelul apei fluviului se măsoară în raport cu acesta.
30 septembrie – 1 octombrie a marcat o perioadă în care debitul la intrarea în țară a rămas constant. Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, volumul era de 1.350 m3/s, fiind sub media multianuală a lunilor septembrie (3.800 m3/s) și octombrie (3.900 m3/s).
Operaţiunile de dragare s-au reluat.
După ce a fost eliminată aproape întreaga lună septembrie, AFDJ a reluat operațiunile în zona respectivă, începând cu începutul săptămânii curente.
Potrivit informațiilor prezentate News.ro de Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al AFDJ, operaţiunile la Cochirleni au început deja.
„Încercăm să realizăm un canal de 50 – 60 m lăţime cu o adâncime efectivă de doi metri faţă de nivelul -250 cm de la Cernavodă. Să vedem ce decizii se vor lua (n.r. în Comitetul interministerial), având în vedere că prognoza pentru debit şi nivel e tot în scădere”, a mai spus Maizel.
După finalizarea operațiunilor la Cochirleni, se prevede ca curentul va fi dragat către Rasova, urmat de Fermecatu, Marleanu și Lebăda. În ansamblu, acordul prevede eliminarea a 120.000 mc de sedimente. În plus, cele două mașini de dragat de dimensiuni reduse, aparținând Apele Române, sunt în funcțiune.
Potrivit informațiilor oferite de Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Apele Române, în decursul a unuia și jumătăți de lună s-au îndepărtat 40.000 mc pe o distanță de 600 m. Se referă la un coridor cu lățimea de 30 m și adâncimea de 50 cm.
Ce proiecte hidrotehnice au fost deja finalizate?
În contextul diminuării fluxului Dunării, în primele zile ale lunii august s-au demarat lucrări extinse de intervenție tehnică, esențiale pentru răcirea reactoarelor 1 și 2 situate la Cernavodă. Aceste inițiative generează 20% din cererea totală de energie a României.
Potrivit Direcției de Comunicare și Relații cu Presa din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, AFDJ Galați a intervenit în luna august pentru operațiuni de dragaj – adâncire și nivelare a albiei – în zonele critice Caragheorghe – Turcescu, km 345-342, și Cochirleni, km 309-304.
Din cauza insuficienței utilajului AFDJ, ANAR a adăugat două unități proprii de dragare, fiecare cu capacitate de aproximativ 900 m³/h. Aceste echipamente au fost amplasate la puncte critice din zona kilometrajului 306, 307, 309 și 312, situate pe cursul Dunării Vechi.
„În paralel, au fost analizate mai multe soluţii de intervenţie hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum şi alte soluţii tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluţii rămân în atenţie, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.
12,1 milioane de lei a fost cheltuit pentru prima etapă a lucrărilor.
În ansamblu, investiția aferentă activităților din luna august a ajuns la 12,1 milioane de lei. Potrivit datelor furnizate de Cancelaria Prim‑Ministrului, Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 31 iulie 2026 a fixat cheltuielile pentru operațiunea de scufundare a barjelor, menite să redirecționeze fluxul de la gura Brațului Bala către Dunărea Veche, la suma de 7 milioane de lei.
Pentru dragajul necesar adâncirii Braţului Dunărea Veche, conform Hotărârii CNSU din 10 august 2026, pentru o cantitate de 100.000 mc, a fost stabilită suma de 5,1 milioane lei pentru punctele critice Turcescu-Caragheorghe şi Cochirleni.
Astfel, s-au efectuat plăți în valoare de 50.000 mc pentru zona critică Turcescu-Caragheorghe, iar diferența de 50.000 mc va fi achitată ulterior, după ce cantitatea este mutată din zona critică Cochirleni către zona critică Caragheorghe.
„Sursa de finanţare pentru ambele acţiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
COMENTARII / 0