Echinocțiul de toamnă se produce pe 23 septembrie 2026, la 03:05, marcând debutul toamnei astronomice în emisfera nordică. În jurul acestui eveniment, durata zilei și a nopții este aproape egală, iar ulterior timpul de lumină scade gradual până la solstițiul de iarnă. În emisfera sudică, primăvara se deschide, iar în România, apropierea sezonului rece declanșează și trecerea la ora de iarnă, în ultima duminică din octombrie.
În fiecare an, data echinocțiului variază, însă se produce mereu în a doua jumătate a lunii septembrie, fiind unul dintre cele mai importante repere ale calendarului astronomic.
Echinocțiul de toamnă din 2026
Citește șiMaricarmen, 87, a murit în spital după evacuarea care a zguduit Spania
Conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea dintre 22 și 23 septembrie, la ora 03:05, ora de vară a României. Acest eveniment semnifică debutul toamnei astronomice în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică.
Soarele se deplasează peste ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, corpul luminos răsare la orizontul punctului cardinal est și se coboară la orizontul celui vestic, iar duratele zilei și nopții sunt aproape egale.
latitudinile României, soarele atinge la amiază o înălțime medie de aproximativ 45 de grade peste orizont. În perioada post-echinocțială, nopțile se prelungesc peste zile, iar această proporție persistă până la echinocțiul de primăvară.
În ce mod apare echinocțiul
Din perspectiva astronomică, equinocțiul de toamnă apare atunci când longitudinea astronomică a Soarelui atinge 180 de grade. Această traversare a ecuatorului ceresc se numește punct autumnal.
După această fază, linia vizibilă a corpului ceresc pe cerul de sus se înclină spre o poziție mai jos. Soarele se ridică din ce în ce mai târziu și se coboară mai devreme, iar lungimea zilei se reduce treptat până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Căutând rădăcinile, se întreabă: unde se află originea cuvântului „echinocțiu”?
echinocțiu derivă din cuvântul latin aequinoctium, compus din „aequus” – care semnifică egal – și „nox, noctis”, care înseamnă noapte. Originea etimologică indică faptul că, în această perioadă astronomică, durata zilei și a nopții se apropie.
În fiecare an se produc două echinocții: una de primăvară, în luna martie, și alta de toamnă, în septembrie. Aceste evenimente semnalează debutul unui nou anotimp astronomic.
Pe măsură ce sezonul începe, ce transformări apar în comunități?
În afara semnificației astronomice, perioada equinocțiului se aliniază în zonele rurale cu creșterea activităților de sfârșit de septembrie. Recoltele sunt adunate treptat, iar o porțiune din ele este pregătită pentru stocare sau conservare.
În case se începe amenajarea stocurilor pentru sezonul rece, alături de pregătirea lemnelor pentru foc și a locurilor unde vor fi depozitate alimentele. Aceste activități variază în funcție de zona geografică, de tipurile de culturi și de condițiile climatice ale fiecărui an.
În aceeași perioadă, în anumite localități, se desfășoară târguri și recolte dedicate produselor de sezon. Aceste activități ilustrează conexiunea dintre calendarul agricol, finalizarea principalelor operațiuni estivale și pregătirea comunităților pentru sezonul rece.
În 2026, România trece la ora de iarnă.
România revine la ora standard în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. La ora 04:00, ceasurile sunt date înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 devine 03:00.
După această modificare, România reîntoarce fusul orar EET, echivalent UTC+2. În cadrul Uniunii Europene, normele actuale mențin revenirea la ora normală în ultima duminică din octombrie, pentru că propunerea de a aboli schimbarea sezonieră a orei nu a fost aprobată.
COMENTARII / 0