Un angajat originar din Roma, Italia a fost concediat pentru numeroase absențe nejustificate și a apelat la instanță, argumentând că se aflau în închisoare și nu avea posibilitatea de a primi notificările de la angajator. Totuși, judecătorul a stabilit că persoana trebuie să informeze compania cu privire la starea sa, potrivit Corriere della Sera.
„În acele zile eram în detenție la Rebibbia, de aceea nu am mers la serviciu”, a declarat muncitorul din Roma în cadrul acțiunii pe care a introdus-o împotriva concedierii.
Instanța a hotărât, totuși, că compania a acționat în conformitate cu legea și a ratificat concedierea.
Citește șiVideo Noi date în cazul tinerei ucise în Vâlcea și aruncată într-o valiză în Olt. Iubitul ei va fi audiat pentru prima dată după extrădare
Pe 31 iulie 2023, omul a fost adus în închisoare sub un mandat de arestare preventivă emis de un judecător pentru investigații preliminare din Roma. El a rămas în penitenciarul Rebibbia până la jumătatea lunii septembrie. În această perioadă, compania pentru care lucra, specializată în servicii de mediu, i-a trimis acasă trei scrisori recomandate: două conțineau sancțiuni disciplinare, iar cea de-al treia notifică concedierea.
Angajatul nu a avut posibilitatea de a primi corespondența, fiind în reținere. Prin sprijinul avocaților săi, a susținut că concedierea era nelegală.
Prin intermediul avocaților săi, a contestat lipsa de oportunitate de a se apăra în cadrul procedurii disciplinare inițiate de companie, care s-a încheiat prin concedierea lui.
În plus, conform declarației sale depuse la instanță, nu se găsea un motiv adecvat pentru concediere, iar hotărârea era disproporționată în raport cu lipsurile sale. El susține că ar fi putut fi aplicată o sancțiune disciplinară mai blândă.
În consecință, angajatul a contestat concedierea la instanță.
Umberto Buonassisi, instanțiat specializat în dreptul muncii din Roma, a respins cererea depusă de angajat și a favorizat compania, susținând că concedierea a fost complet legitimă. Conform autorității, angajatul era nevoit să comunice companiei situația sa, fie printr-un membru de familie, fie prin avocații săi, detaliind motivele absenței.
Angajatul susținuse că detenția pentru un fapt fără legătură cu desfășurarea raportului de muncă „nu constituie o neîndeplinire a obligațiilor contractuale” și, prin urmare, nu reprezintă un motiv întemeiat pentru concediere. În opinia sa, „încarcerarea reprezintă o imposibilitate survenită ulterior, parțială, de a presta munca”.
Curtea din Roma a formulat, totuși, o interpretare diferită.
În hotărârea de primă instanță se menționează că, în orice situație în care o lipsă de la serviciu devine obligatorie, angajatul trebuie să informeze patronul despre cauzele absenței, utilizând orice mijloc, atâta timp cât mesajul este rapid, eficace și complet. Judecătorul a subliniat că datele oferite patronului trebuie să includă nu doar motivele absenței, ci și perioada acesteia, permițând astfel patronului să planifice activitatea în absența angajatului.
În dosarul aferent procesului nu se
Instanța de primă instanță a stabilit că concedierea a fost legală.
COMENTARII / 0