Reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de cum vor evolua prognozele, a precizat, pentru Digi24, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. Pentru zilele următoare se anunță un debit al Dunării în scădere, a adăugat Bușoi.
„La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deci, în următoarele 10 zile — știți că am mai explicat, prognozele cele mai apropiate de realitate se fac pe termen de 10 zile — nu întrevedem posibilitatea de a redeschide centrala de la Cernavodă.
În luna septembrie nu se va reînființa centrală și doar până la jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor. În zilele viitoare debitul va continua să scadă. În ultimele două-trei zile au existat creșteri modeste, însă în perioada ulterioară se observă scăderi semnificative, fără a provoca alarmă sau a ridica îndoieli privind securitatea. În orice caz, există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice eventualitate, însă nu… din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea”, a declarat pentru Digi24 Cristian Bușoi.
Citește și21 de fermieri construiesc o fabrică de ulei de 45.000.000 de euro în Cluj. Va produce energie inclusiv din cojile de semințele
Când se pune întrebarea cum gestionăm pierderea electricității de la Cernavodă, Cristian Bușoi răspunde că majoritatea energiei provine din importuri.
„În mare parte prin importuri. Sigur că a fost foarte importantă și funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz — OMV Brazi și mai ales Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici — au mers la capacitate maximă. În timpul zilei am compensat din solar. Știți că înainte de închiderea reactoarelor, în timpul zilei aveam supraproducție din sursă solară și o parte din electricitate mergea către sudul țării, către Bulgaria, uneori la prețuri negative, pentru a se întoarce în orele de vârf. Acum nu a mai fost situația aceasta pentru că cei 1200–1300 în bandă au fost înlocuiți de capacitățile pe solar și am avut seri importante, chiar aseară, în care am avut 1200 de megawați în vârful cel mai înalt de eolian. Eolianul, vântul, ne-a ajutat foarte mult să reducem importurile. Și atunci când am avut în cursul serii o producție importantă din eolian, importurile au fost sub 1500 de megawați pe partea de vârf. Când am avut foarte puțin eolian, am ajuns și la 2500. Importurile au rămas însă principala sursă”, a explicat Cristian Bușoi.
COMENTARII / 0