Fundația Eco‑Civica și Asociația Bankwatch România au depus în instanță o cerere de suspendare a lucrărilor de modernizare a Falezei Dunării din Galați, proiect al cărui cost depășește 226 de milioane de lei. La primul termen, luni, 9 noiembrie, Tribunalul București a analizat solicitarea celor două organizații de a opri patru acte fundamentale ale execuției, printre ele acordul de mediu și autorizația de construire. Documentația inițială prevede că ar fi eliminat aproximativ 900 de arbori.
În sala de judecată, Cătălina Rădulescu a susținut că evaluarea de mediu a lăsat deoparte impactul lucrărilor asupra parcului dendrologic situat pe faleză, protejat conform hotărârii din 1994
Tribunalul București va decide în legătură cu solicitarea de suspendare.
Citește șiȘofer bătut la benzinărie după șicanare pe A1: doi agresori reținuți
Primarul Ionuț Pucheanu a fost întrebat dacă va depune cerere pentru o oprire temporară a tăierilor —
„O să analizăm mâine”
În ziua de luni, G4Media a adresat primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, o întrebare: ar fi dispus să solicite constructorului să suspendă pe termen scurt tăierea arborilor de pe Faleza Dunării până la pronunțarea Tribunalului București în legătură cu cererea de suspendare.
„Care ar fi argumentul?”
a răspuns inițial primarul.
G4Media a precizat că arborii tăiați în perioada intervenției nu pot fi readuși dacă instanța va accepta cererea.
„E vorba de un proiect cu absolut toate actele in regula. A fost contestat și verificat la absolut toate instituțiile posibile”
Pucheanu a afirmat că toate instituțiile au acordat și a adăugat:
„Dacă instanța va spune altceva….ne vom supune acestei hotărâri”
După ce G4Media a menționat că întrebarea se referă exclusiv la tăieri, primarul a declarat:
„O să analizăm mâine”
Îmbunătățirea falezei este susținută de finanțare de către Programul Regional Sud-Est 2021–2027.
Proiectul prevede reabilitarea traseelor pentru pietoni, iluminatului și rețelelor de apă, precum și construirea unor piste pentru bicicliști și alergători, a zonelor de joacă și a punctelor de belvedere. Ordinul de demarare a lucrărilor a fost semnat la data de 22 iulie, iar termenul de execuție indicat este de 24 de luni de la emiterea ordinului. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit unei asocieri de firme condusă de Tancrad.
Cătălina Rădulescu afirmă că analiza de mediu a lăsat deoparte efectele asupra parcului dendrologic.
Avocata a adus în discuție o hotărâre din 1994 privind protejarea parcului dendrologic de pe faleză. Ea a susținut că evaluarea de mediu trebuia să analizeze efectele lucrărilor asupra arborilor maturi, asupra speciilor de plante și păsări menționate în hotărâre și asupra parcului în ansamblu. Rădulescu a arătat că tăierile au început deja și a cerut instanței să țină cont de riscul ca acestea să continue înainte de judecarea acțiunii în anulare.
Reprezentanții juridici ai autorităților au declarat că planul urbanistic zonal (PUZ) recunoaște regimul de protecție și evidențiază o suprapunere de aproximativ 14 ha din 30 ha dintre suprafața ce urmează a fi lucrată și zona protejată. Cătălina Rădulescu a afirmat că documentația de mediu ar fi trebuit să evalueze în mod concret impactul intervenției în
Dan Trifu, reprezentant al Eco-civica, a subliniat problema stabilității taluzului în urma îndepărtării arborilor maturi, care au rolul esențial de a fixa solul pe pantă. Avocații autorităților au răspuns, în replică, că documentația se bazează pe studii și expertize geotehnice și că proiectul prevede soluții de consolidare și drenaj.
Dan Trifu își exprimă dezacordul față de estimarea zonei verzi și de planul de tăiere a arborilor maturi.
Dan Trifu a susținut în instanță că amenajările ar diminua suprafața verde cu mai mult de două hectare. El a menționat că, în estimarea terenului ocupat de aceste amenajări, trebuie incluse aleile, pistele pentru biciclete, terenurile de sport și locurile de joacă. Avocații autorităților au argumentat că proiectul se încadrează în limitele stabilite și au precizat un procent de 93,07% de spațiu verde în subzona V2.
Din totalul de aproximativ 900 de copaci marcați pentru tăiere, 699 erau localizați în zona proiectelor de utilitate publică, conform datelor prezentate în instanță. Eco-Civica a argumentat că ar fi trebuit să se evalueze rute ce să permită conservarea unui număr mai mare de arbori. Avocații instituțiilor au contestat, menționând că studiul de mediu a analizat diverse opțiuni, inclusiv trasee alternative, și că cifra arborilor propusi pentru tăiere a scăzut de la aproximativ 1.400 la 900.
În cadrul argumentației, apărarea a subliniat și plantările compensatorii incluse în proiect. Trifu a răspuns că puieții necesită perioade lungi pentru a prelua rolurile arborilor maturi, care furnizează cantități considerabil mai mari de substanțe nutritive în aer. Potrivit acestuia, aceștia ar avea între 40-50 de ani.
În momentul în care organizațiile au reușit să descopere ce lucrări erau autorizate.
Avocații autorităților au susținut că un an pe care îl consideră aplicabil celor două hotărâri de urbanism s-a scurs înainte ca plângerile prealabile să fie depuse. În cazul autorizației de construire, aceștia au demonstrat că datele referitoare la actul emis în aprilie au fost făcute publice în scurt timp după emitere și că plângerile din august și octombrie au depășit termenul de 30 de zile pe care îl consideră aplicabil.
Cătălina Rădulescu a susținut că datele puse la dispoziție nu ofereau organizațiilor posibilitatea de a evalua amploarea lucrărilor și impactul acestora asupra arborilor. În momentul final al întâlnirii, avocata a prezentat G4Media, ca exemplu, o planșă din documentație, pe care, în opinia ei, nu se putea extrage nicio informație despre operațiunile planificate. Conform declarației sale, claritatea acestor lucrări s-a manifestat abia după deschiderea șantierului. În termenul stabilit pentru luni, apărarea a depus un document în sprijinul afirmației că informațiile privind autorizația erau deja publicate. Rădulescu a contestat că acel document dovedește îndeplinirea tuturor formalităților.
Conform Legii nr. 50/1991, sunt obligatorii diverse acțiuni de informare, inclusiv înregistrarea datelor în cartea funciară, difuzarea acestora într-un ziar cu circulație extinsă și instalarea unui panou de șantier. Pentru entitățile care doresc să fie la curent, informațiile din autorizație sunt considerate divulgate în momentul ultimei astfel de operațiuni prevăzute de lege.
În dosar, Eco-Civica și Bankwatch România cer suspendarea executării hotărârilor Consiliului Local Galați nr. 528/2023 și nr. 801/2024, a acordului de mediu nr. 01/2026 și a autorizației de construire nr. 126/2026. Pârâți sunt Direcția Județeană de Mediu Galați, Consiliul Local, primarul și Municipiul Galați, prin primar. Cătălina Rădulescu a precizat în ședință că acțiunea pentru anularea actelor urma să fie depusă separat.
În ce mod s-au organizat locuitorii din Galați pentru a se opune tăierilor.
În perioada premergătoare primei întâlniri legale, inițiativa civilă „Salvăm Pădurea Urbană Faleza Galați” a monitorizat execuția lucrărilor, a adunat documentație referitoare la proiect și a coordonat manifestări. Membrii voluntari au realizat fotografii ale arborilor marcați, au verificat datele din documentație cu declarațiile autorităților și au lansat o cronologie ce cuprinde 19 evenimente, de la discuțiile privind transplantarea până la primele tăieri pe care le-au evidențiat.
G4Media a primit de la un membru al comunității explicații privind originea termenului „pădure urbană”, care provine din suprafețele dense de vegetație și din grupările de arbori situate pe faleză. În perspectiva sa, aceste structuri respectă criteriile legale ale pădurii urbane. Persoana, care a solicitat anonimatul, afirmă că lucrările actuale amenință o zonă protejată, desemnată printr-o hotărâre a Consiliului Județean.
Potrivit grupului, planul inițial de documentație prevedea eliminarea a 900 dintre cei 1.904 arbori recensiti, iar în lista de tăiere erau înscrise toate cele 55 de tei din inventar. Garda de Mediu Galați a anunțat în octombrie că, după reanalizarea inventarului, s-au identificat soluții pentru păstrarea pe amplasament a 101 arbori și relocarea altor 75. În ședința de luni nu a fost prezentat un bilanț al arborilor efectiv tăiați, păstrați sau relocați.
Cronologia proiectului, protestelor și a acțiunii în instanță este prezentată.
– 22 iulie 2026. Primăria Galați semnează ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectul de peste 226 de milioane de lei.
– 7–19 august. Transplantarea arborilor și ridicarea cotei terenului intră în dezbaterea publică. Grupul civic publică fragmente din declarațiile primarului și ale specialiștilor. Discuția despre transplantare · Discuția despre cota terenului
– 31 august. Participanții la un marș de la Primărie până în zona Elice își exprimă opoziția față de tăierile prevăzute. Imagini de la marș
– 9 octombrie. Garda de Mediu anunță că au fost identificate soluții pentru păstrarea pe amplasament a 101 arbori și relocarea altor 75 dintre cei propuși inițial pentru eliminare.
– 12 octombrie. Tribunalul București înregistrează cererea de suspendare formulată de Eco-Civica și Bankwatch România.
– 26 octombrie. Grupul civic spune că a observat tăieri și publică imagini cu autorizația de exploatare forestieră afișată pe panou. Voluntarii semnalează și notificarea prin care avocata celor două organizații a cerut oprirea tăierilor.
– 28–29 octombrie. Grupul susține că au fost doborâți inclusiv tei pe care voluntarii îi identificaseră anterior ca fiind marcați pentru relocare. Imagini publicate de grup
– 1–2 noiembrie. Are loc un nou protest la Elice. A doua zi, grupul publică imagini cu trunchiuri tăiate, inclusiv ale unor arbori cu plăcuțe de inventar. Postarea despre protest · Imagini din șantier
– 9 noiembrie. Tribunalul București discută cererea de suspendare la primul termen. După ședință, Cătălina Rădulescu atrage atenția că între înregistrarea dosarului și prima ședință a trecut aproape o lună, timp în care lucrările au putut continua. În aceeași zi, întrebat de G4Media dacă va cere oprirea temporară a tăierilor, primarul Ionuț Pucheanu spune că va analiza solicitarea a doua zi.
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0