Împăratul Romanilor SA pierde cap de pod la Înalta Curte, G4 Media

Conflictul legal dintre Primăria Brașov și Împăratul Romanilor SA, referitor la aprobarea retroactivă a unui hotel din Poiana Brașov, nu se prevede că se va...

Conflictul legal dintre Primăria Brașov și Împăratul Romanilor SA, referitor la aprobarea retroactivă a unui hotel din Poiana Brașov, nu se prevede că se va rezolva în curând, mai ales după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a intrat în cauză într-un mod controversat.

14 mai 2026, Curtea de Apel București a impus Primăriei Brașov, printr-o hotărâre definitivă, să acorde permisiunea pentru o construcție deja finalizată, Hotelul Aurelius din Poiana Brașov, în ciuda faptului că o lege specială prohibează astfel de acțiuni în zonele turistice.

Sentința, care a anulat o hotărâre opusă emisă de Tribunalul București, a fost pronunțată după ce completul de judecată a fost înlocuit, din motive neclare, cu unul care s-a dovedit mai prietenos cu interesele companiei Împăratul Romanilor SA.

Citește șiAvocata din Iași interzisă la CEDO din cauza unor citări generate de inteligența artificială riscă excluderea din avocatură

Noul complet era format din judecătorul Cosmin Mitroi și două superioare de-ale sale: Simona Duică, șefa secției de contencios, și Georgeana Viorel, pe atunci vicepreședinta instanței, ajunsă acum câteva zile, prin delegare, președinta Curții de Apel București.

Modul în care a decurs procesul a făcut obiectul unui material G4 Media: „Împăratul Romanilor SA a cucerit niște judecătoare: Curtea de Apel București obligă Primăria Brașov să încalce legea în beneficiul firmei / Aceeași metodă: schimbarea completului în timpul judecății”.

Deoarece decizia care a constituit subiectul materialului era finală, efortul de investigare nu a putut altera în niciun fel rezultatul.

Primarul Scripcaru recurge la ultima opțiune

Prin urmare, hotărârea Curții de Apel București a pus primarul Brașovului, George Scripcaru, într-o situație imposibilă: să respecte legea sau să se conformeze hotărârii instanței.

Pentru a rezolva această problemă, pe 21 septembrie 2026, Primăria Brașov a trimis la Curtea de Apel București o contestație în anulare, utilizând cale extraordinară de atac, în speranța unei hotărâri care să armonizeze cele două alternative opuse. În aceeași zi, dosarul a fost alocat aleatoriu unui complet format din judecătoarele Gianina Palici, Oana Pelin și Valentina Gherasim Proca.

În aceeași zi, 21 septembrie, compania Împăratul Romanilor SA a inițiat o acțiune neașteptată: a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să transfere cazul de la instanța care i-a acordat verdictul favorabil.

În susținerea cererii, conform documentelor depuse la dosar, avocații companiei Împăratul Romanilor au invocat ca unic motiv de strămutare două articole provenite din G4 Media, preluate și de câteva publicații locale din Brașov: articolul menționat mai sus și unul publicat câteva zile mai târziu, în care se constată că Primăria Brașov a depus o contestație în anulare.

Într-un document de patru pagini, avocații au prezentat o argumentație extinsă, demonstrând că nu doar judecătorii care contestă anularea, ci și întregul corp de judecători al Curții de Apel București se află într-o imposibilitate de a fi imparțial, datorită „campaniei de presă” orchestrată de G4 Media.

Programul dezvăluie problema

Totuși, în acest caz apare o problemă. Solicitarea de relocare a fost trimisă către Înalta Curte, conform mențiunilor anterioare, pe 21 septembrie. În plus, primul raport al G4 Media referitor la afacerea Împăratul Romanilor a apărut pe 24 septembrie, iar al doilea a fost publicat pe 30 septembrie.

În acel moment, apare o întrebare legitimă: cum ar fi putut avocații firmei să cunoască conținutul și impactul unui un articol care urma să apară care avea să fie publicat abia la patru zile după aceea, asupra tuturor judecătorilor Curții de Apel București?

Am solicitat o posibilă explicație Cristianei Hosu, unul dintre avocații firmei Împăratul Romanilor SA, cea care a semnat de altfel cererea de strămutare a dosarului. Aceasta ne-a spus inițial că se află la o instanță, nu la birou, deci nu are în față dosarul ca să ne poată răspunde. După ce i-am oferit posibilitatea să ne auzim mai târziu, ca să aibă timp să ajungă la birou, aceasta ne-a răspuns că nu e dispusă să discute cu noi pe această chestiune și că în general discută doar cu clienții ei, nu cu presa.

Singura explicație logică ne-a fost oferită de o sursă din Curtea de Apel București. „Dacă au depus cererea de strămutare în aceeași zi în care a fost depusă și contestația în anulare și s-a stabilit și completul, mie asta îmi spune un singur lucru: nu le-a convenit completul. Și într-adevăr, cele trei membre ale completului nu sunt cunoscute printre judecătorii care arată empatie – ca să folosesc un cuvânt la modă – față de cererile și sugestiile conducerii instanței. Probabil că au depus cererea de strămutare inițial sub un motiv oarecare, cam șubred, având convingerea că oricum le va fi aprobată, iar după ce au apărut articolele voastre, și-au modificat temeiurile, considerând că asta cu cu campania de presă e o strategie mai bună. Procedural, este posibil, la o cerere de strămutare, să modifici pe parcurs, în tot sau în parte, motivele cererii. E singura explicație pe care o găsesc. Ar mai fi și altele, dar sunt mai fanteziste: o scurgere de informații de la voi din redacție sau faptul că ai telefonul și laptopul interceptate”, ne-a declarat un judecător de la Curtea de Apel București.

Înalta Curte devorează gălușca

Înalta Curte de Casație și Justiție pare să nu fi observat aceste contradicții de cronologie. Completul ICCJ, alcătuit din judecătorii Diana Tămagă, șefa secției de contencios administrativ, Cristinel Grosu și Mihnea Tănase, a ordonat transferul contestației în anulare către Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal. Aici, o altă surpriză.

Conform portalului Curții de Apel Pitești, dosarul Împăratul Romanilor a ajuns la completul R 3 și va avea primul termen de judecată pe 25 noiembrie. În listările de ședințe ale acestui complet, difuzate de PressHUB, completul R 3 este alcătuit din judecătorii Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești, Bogdan Constantin Ion, președintele secției, și Elena Maria Sima.

Completul R 3 este considerat destinat dosarelor descrise ca „sensibile”, „de mare impact public” sau „cu clopoței”. În cadrul aceluiași complet au fost incluse două dosare ale judecătorilor care contestă deciziile de la conducerea instanțelor unde activează, referitoare la mutarea lor forțată în secții pentru care nu dispuneră de experiență: Felix Șalar din Curtea de Apel București și Ana Dobre din Tribunalul Giurgiu.

Felix Șalar a fost transferat forțat din secția civilă în secția de contencios, după ce a semnat scrisoarea de protest a magistraților, în urma difuzării documentarului Recorder „Justiția capturată”.

Ana Dobre a activat mulți ani, în delegație, la Curtea de Apel București, secția penală, și în ultimii patru ani a judecat dosarul de corupție al primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, în care investigația judiciară se apropia de finalizare. În iunie a acestui an, delegația Anei Dobre nu a fost prelungită, fără niciun motiv, iar consecința a fost ca procesul lui Robert Negoiță să revină la început, cu un risc semnificativ de prescripție, conform raportului G4 Media. Ana Dobre a reușit doar să păstreze sechestrele impuse, pentru a recupera un prejudiciu superior la 100 de milioane de euro.

Ana Dobre, revenind la Tribunalul Giurgiu, de unde provenea, a fost obligată să fie alocată într-o secție civilă, în locul secției penale în care lucra.

Amândoi judecătorii au contestat hotărârile de relocare, obținând victorie la Tribunalul Argeș; însă completul condus de Bogdan Mateescu a anulat aceste decizii și a respins acțiunile în aceeași zi, 11 noiembrie, conform PressHUB.

Personajul care a renunțat la arme

Bogdan Mateescu se afla, acum 10 ani, printre judecătorii etichetați ca „reformiști”. Imediat după aceea, s-a alăturat tabărei contrare, odată ce dosarul penal în care participau el și tatăl său, primar la Băile Govora, a fost scoasă din „naftalină”.

CSM a avut în 2022, după ce fusese președintele său în anul precedent, un rol central în unul dintre cele mai dificile capitole ale istoriei sale. Deoarece Liei Savonea, membră a instituției, nu accepta candidații propusi pentru

Într-o perioadă de aproximativ un an, Bogdan Mateescu a ocupat funcția de secretar general în Ministerul Justiției, unde și-a exprimat fără ezitare preferințele politice prin mesaje pe Facebook. În luna mai a acestui an, a fost numit președinte al Curții de Apel Pitești. În această poziție, el va face parte din completul R 3 și va gestiona afacerea Împăratul Romanilor.

COMENTARII / 0