În toamna anului 1972, un muncitor care săpa un șanț pentru instalarea unor cabluri electrice, în apropierea Mării Negre, a găsit câteva bijuterii pe care le-a confundat cu obiecte din cupru sau alamă. Le-a pus într-o cutie de pantofi și le-a ținut sub pat timp de câteva săptămâni, fără să știe că descoperise unul dintre cele mai vechi tezaure de aur din lume. În acel loc, arheologii aveau să găsească aproximativ 3.000 de obiecte din aur, cu o greutate totală de șase kilograme. Nici după 54 de ani, povestea descoperirii nu s-a încheiat, scrie The Daily Galaxy.
Totul s-a întâmplat în Bulgaria, în orașul Varna, o destinație de vacanță cunoscută multor români. La aproximativ patru kilometri de centrul orașului și la doar 500 de metri de lacul Varna se află unul dintre cele mai importante situri arheologice preistorice din lume. Raycho Marinov lucra pe un excavator în zona industrială din vestul orașului Varna, în octombrie 1972, când a observat o brățară printre obiectele scoase din pământ. A mai recuperat câteva bijuterii și le-a luat acasă.
Convins că obiectele erau din cupru sau alamă, le-a depozitat în cutia în care își primise bocancii de lucru. După câteva săptămâni, i le-a arătat unui fost profesor de-al său, Dimitar Zlatarski, fondatorul muzeului de istorie din Dalgopol. Acesta și-a dat seama că obiectele ar putea avea o valoare istorică deosebită și a luat legătura cu muzeul din Varna. Printre specialiștii care au mers să vadă bijuteriile se număra și Alexander Minchev, pe atunci un tânăr arheolog de doar 25 de ani.
Citește șiCutremur în România, resimțit și în București. Seismul a avut o magnitudine de 5,7
Într-un interviu acordat în 2016 publicației Smithsonian Magazine, Minchev și-a amintit că, inițial, colegii săi nu fuseseră prea încântați de veste. Muzeul primea frecvent sesizări de la localnici convinși că găsiseră comori, care se dovedeau a fi monede vechi din cupru. Dar, de această dată, lucrurile stăteau cu totul diferit. Pe masa fostului profesor se aflau brățări, cercei, inele și alte podoabe din aur, cu o greutate totală de aproximativ un kilogram.
„Am dus obiectele la Varna în aceeași cutie de pantofi”, și-a amintit arheologul.
În noiembrie 1972, primele săpături arheologice au fost inițiate. Sub coordonarea lui Mihail Lazarov și a lui Ivan Ivanov, studiile au dezvăluit un întreg cimitir preistoric. Descoperirea accidentală a muncitorului constituia doar o mică fracțiune din comorile îngropate acolo cu mii de ani în urmă. În perioada următoare, cercetătorii au recuperat aproximativ 3.000 de artefacte aurite, printre care coliere, brățări, inele, figurine, mărgele și alte podoabe. Greutatea totală a acestora a ajuns la aproximativ șase kilograme.
Examinările au demonstrat că necropola provine din mileniul al V-lea înainte de Hristos. Populația din acea perioadă, pe teritoriul Bulgariei, era deja pricepută în prelucrarea aurului și în crearea de bijuterii cu o complexitate remarcabilă. Această descoperire a modificat perspectiva specialiștilor asupra evoluției comunităților preistorice din Europa. În 1976, la patru ani după ce Raycho Marinov a făcut descoperirea, Ministerul Culturii din Bulgaria a recunoscut situl arheologic ca monument de importanță națională, conform site-ului oficial al orașului Varna.
Una dintre cele remarcabile descoperiri a avut loc în cimitirul identificat cu numărul 43. În acea locație, cercetătorii au identificat cadavrul unui om înconjurat de aproape o mie de artefacte aurite. În realitate, 990 de bucăți, cu un total de aproximativ 1,5 kilograme, erau dispuse fie lângă corp, fie pe el însuși.
În situl de descoperire, omul era înconjurat de brățări masive și coliere opulente, iar lângă el se găsiseră un sceptru, diverse unelte și alte artefacte considerate simboluri ale puterii. De asemenea, el purta un înveliș de aur pentru organul genital. Arheologii susțin că figura ar fi reprezentat unul dintre conducătorii comunității și că avea și atribuții religioase, însă identitatea lui rămâne necunoscută.
În prezent, vizitatorii Muzeului de Arheologie din Varna pot observa atât scheletul, cât și aranjamentul artefactelor la momentul deschiderii mormântului, conform prezentării oficiale a colecției. Bogăția cu care a fost înmormântat bărbatul a furnizat cercetătorilor o confirmare că, acum peste 6.000 de ani, diferențe semnificative exista deja între membrii aceleiași comunități.
Surpriza persistentă a arheologilor constă în constatarea că cea mai mare parte a mormintelor din necropolă nu găzduiește niciun aur. Vladimir Slavchev, arheolog la Muzeul Regional de Istorie din Varna și responsabil pentru reînceperea cercetărilor în ultimii ani, a precizat că experții au analizat până la data interviului 335 de complexe funerare.
„Doar o cincime conțin obiecte din aur, iar dintr-un total de 6 kg de aur, 5 kg au fost găsite în patru morminte”, a declarat acesta, într-un interviu publicat pe site-ul oficial al orașului Varna.
Altfel spus, majoritatea aurului găsit în necropolă era concentrată într-un număr foarte redus de morminte. Pentru experți, această disparitate dezvăluie multe despre modul în care era structurată societatea, despre posesorii de putere și despre poziția pe care anumite indivizi o dețineau în comunitate.
Nu toate sepultările opulente conțineau și resturi umane. În anumite cazuri, cercetătorii au identificat numeroase comori aurite și alte obiecte prețioase, fără să descopere vreun schelet. Acestea se numesc cenotafuri, morminte care nu conțin corpuri, iar în trei dintre ele au fost recuperate măști din lut nears.
Nu a fost doar aurul care a fost extras din pământul din Varna. Cercetătorii au recuperat aproximativ 600 de artefacte din ceramică, dintre ele unele împodobite cu aur, altele fiind unelte din cupru, tăișuri din cremene și obsidian, precum și ornamente realizate din scoici. Unele dintre aceste materiale provin din regiuni îndepărtate, demonstrând că locuitorii de pe coasta Mării Negre mențineau legături comerciale cu comunități situate la distanțe considerabile.
În perioada 1972–1991, la Varna au avut loc 13 campanii de cercetare arheologică, iar specialiștii au explorat aproximativ 7.500 de metri pătrați, însă nu au reușit să acopere întreaga necropolă. În decurs de 30 de ani, săpăturile au fost suspendate, iar în 2021 Muzeul Regional de Istorie din Varna a luat decizia de a relua lucrările. În doar trei sezoane, până la sfârșitul anului 2023, cercetătorii au analizat 26 de morminte.
Principala provocare a experților este încă asigurarea finanțării lucrărilor. În anul 2024, instituția a inițiat o campanie de strângere de fonduri la nivel public, deoarece finanțarea obținută de la autorități s-a dovedit a fi neadecvată pentru studiile programate. În acea perioadă, o singură lună de excavări arheologice avea un cost de aproximativ 50.000 de leva, ceea ce corespunde peste 25.000 de euro, iar instituția aspira să finalizeze studiul complet al secțiunii estice a necropolei
Chiar și după peste jumătate de secol de investigații, cercetătorii arheologici continuă să dezvăluie detalii surprinzătoare despre populația care a trăit pe litoralul Mării Negre acum mai mult de șase milenii. În anul 2024, grupul condus de Vladimir Slavchev a identificat un tip de mausoleu cu nișă, despre care experții nu erau conștienți că exista în Balcani în perioada cuprului.
O altă descoperire a rezultat din studiile privind dieta populațiilor preistorice. În ciuda faptului că comunitățile locuiau aproape de Marea Neagră și de lacul Varna, peștele și produsele marine constituiau doar aproximativ 5% din regimul alimentar al indivizilor ale căror fosile au fost examinate.
„Așadar, se pare că surprizele nu se vor termina”, a declarat arheologul Vladimir Slavchev.
Număr restrâns de cetățeni români sunt conștienți că anumite artefacte, recunoscute ca fiind printre cele mai antice modele de prelucrare a aurului la nivel mondial, au fost vizualizate recent în București. În intervalul 23 octombrie 2025 – 29 martie 2026, Palatul Suțu a adăpostit expoziția intitulată „Călătoria în lumea de dincolo. Ritualuri funerare din vremuri străvechi în regiunea Varna”. Aceasta a marcat prima ocazie în care artefacte din colecția Muzeului Regional de Istorie din Varna, inclusiv cele provenite din renumita necropolă gă
O mare parte din tezaur poate fi admirată la Muzeul de Arheologie din Varna, iar alte obiecte se află la Muzeul Național de Istorie din Sofia. Acum, după 54 de ani de când ce un muncitor a confundat câteva bijuterii preistorice din aur cu obiecte din cupru și le-a pus într-o cutie de pantofi, arheologii încă încearcă să reconstituie povestea civilizației care le-a realizat.
COMENTARII / 0