Inflație în livezi: merele devin tot mai scumpe?

Prețurile alimentelor se ridică sub influența și a condițiilor meteorologice extreme. Impacturile vor deveni din ce în ce mai evidente, iar specialiștii susțin că este necesară o abordare națională. Până la apariția acesteia, familia Oprea, proprietarii unei livade din Dâmbovița, caută modalități de a asigura viitorul afacerii.

Articolul face parte dintr-un proiect jurnalistic condus de Asociația Media DoR și sprijinit financiar de Banca Comercială Română (BCR), realizat în colaborare cu HotNews, care acționează ca partener de publicare al inițiativei.

După câteva ore bune de ploaie de vară, peste livezi iese soarele. Ca să ajungi în Aninoșani, Dâmbovița, unde familia Oprea are câteva hectare de pomi fructiferi, străbați o pădure deasă și niște serpentine pe măsură. Pădurea pare nesfârșită, fiindcă se continuă cu sutele de pomi care muncesc să producă fructele pe care le căutăm în piețe și în supermarket. 

Citește șiO femeie a furat lozuri răzuibile în valoare de 3000 de euro de la un magazin și a vrut să încaseze 21 de câștiguri la altul

În prezent, anul a fost favorabil, fără îngheț. În mijlocul lunii iunie, copacii se umplu de cireșe gata de recoltare. În ultimele săptămâni, însă, precipitațiile au depășit necesarul.

„Dacă mai plouă o săptămână, cireșele putrezesc și crapă”

, explică Corina Oprea, care administrează afacerea părinților ei din 2020.

„Practic, te-ai bucurat că ai cireșii plini, degeaba. Ai pierderi. Pe tot parcursul evoluției unei culturi, poți avea pierderi.”

În zona de livadă, Corina Oprea este prezentă. Fotografie: arhiva personală.

150 de lei/kilogram reprezintă valoarea la care au ajuns cireșele de import, iar acest fenomen a fost raportat tot mai frecvent în ultimele ani. În plus, creșterile nu se datorează exclusiv inflației generale, ci și a ceea ce se numește inflația climatică.

Efectele schimbărilor climatice transformă cultivarea fructelor într-o activitate din ce în ce mai dificil de prevăzut, iar acest lucru se resimte în costul pe kg de mere și cireșe. În afară de îngheț, grindina reprezintă un alt pericol: după lovitură, cireșele devin neatractive pentru vânzare sau cad din copac înainte de a atinge maturitatea. Astfel, producția se reduce, iar prețurile urcă: cererea nu se modifică, însă oferta este diminuată. Pentru a satisface cererea, pe tarabele piețelor și în supermarketuri se introduc cireșe importate, care sunt mult mai scumpe din cauza cheltuielilor de transport provenind din țări îndepărtate, cum ar fi Chile.

Cantitatea de cireșe produse în acest an. Foto: Delia Lungu.

Se așteaptă numeroase furtuni cu grindină de dimensiuni mari

Raportul Starea Climei din 2025 a semnalat că, deși se poate observa o scădere moderată a numărului de ore cu condiții favorabile furtunilor, violența acestora va crește. Aceasta înseamnă că fermierii trăiesc cu frica că gheața va lovi frunzele, florile sau fructele din pomi. Pentru familia Oprea, grindina rămâne cea mai mare grijă.

Termalitatea nu provoacă doar uscăciune, ci stimulează și volatilitatea climatică. Pe măsură ce aerul se încălzește, acesta reține o cantitate crescută de vapor, element esențial lipsă pentru formarea unei furtuni. În consecință, căldura face ca norii în care temperatura scade la 0 °C să se ridice mai sus, iar grindina trebuie să parcurgă un traseu mai lung până la sol.

„Bucățile mai mici, de până în 3 centimetri se topesc până ajung la sol, dar supraviețuiesc bucățile mai mari, de exemplu, cele de 5 centimetri”, spune dr. Bogdan Antonescu, climatolog specializat în fenomene meteorologice extreme. Câteva minute de „furtună cu gheață” pot distruge hectare întregi. „Sunt cam 15 ani de când avem grindină de dimensiuni medii și mari în România, dar în ultimii 5-7 ani au apărut tot mai frecvent”, spune prof. univ. dr. Adina Croitoru, specializată în cercetarea impactului fenomenelor meteo extreme. 

Bogdan Antonescu – foto: arhiva personală

Deocamdată, agricultorii nu au multe metode de apărare la îndemână, fiindcă grindina rămâne unul dintre fenomenele cele mai puțin studiate. „Ar trebui să mai colectăm date despre grindină încă 15 ani”, spune Antonescu. „E o problemă la nivel global, nimeni nu are un set perfect de date despre fenomen”. Din acest motiv, soluțiile pe care agricultorii le-ar putea folosi ca să-și apere culturile sunt mai puține. Rachetele antigrindină sunt cele mai cunoscute, însă eficiența nu e clar dovedită. „Ca să poți dovedi ce efect au rachetele, ar trebui să poți compara doi nori: unul în care s-a tras și unul în care nu s-a tras. Nu putem face comparația, deci dovezile sunt limitate”, explică Antonescu.

Prof. univ. dr. Teodor Rusu, decanul Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj, spune că dacă agricultorii sunt lăsați să găsească singuri măsurile de adaptare, va fi „un eșec din start”. „Dacă înainte puteam spune că din trei ani, unul ar fi secetos, unul normal și unul ploios, în ultimii ani vedem că, din cinci, aproape trei sunt cu probleme și doar unul, doi sunt apropiați de normal. Specialiștii naționali n-au reușit până acum să găsească soluțiile ca să avem o producție constantă.”

Teodor Rusu. Imaginea provine din arhiva personală.

Ce metode aleg cultivatorii de pomi

În lipsa unor strategii la nivel național, fiecare producător trebuie să găsească, măcar temporar, propriile soluții. „Nu e o afacere de care să te poți lăsa, trebuie să mergi mai departe în fiecare an”, spune și Corina Oprea.

Familia Oprea a pus în practică diverse strategii la livezile Crăița Merelor din Aninoșani, pentru a obține un venit mai constant, indiferent de calitatea producției anuale.

În anul 2021 a fost inaugurată o pensiune localizată chiar lângă livadă, iar în ultimii câțiva ani au început să organizeze activități pentru școli și familii care doresc să învețe tehnicile de cultivare a fructelor. Pe măsură ce timpul a trecut, aceste evenimente s-au transformat în motorul principal al afacerii, permițându-le să investească în livadă și să elaboreze planuri pentru a se adapta la schimbările pe care le-au observat de-a lungul anilor.

„Ne gândeam să punem plasă antigrindină peste pomii cu producție intensivă. E scumpă, dar mai limitează puțin pierderile. Am un plan ca în următorii ani să accesăm niște fonduri și poate chiar să fac o seră deasupra lor. Într-adevăr, sunt lucruri costisitoare, dar, cumva, doar așa am putea avea ceva mai multă predictibilitate.”

Pensiunea situată în livada familiei Oprea. Foto: arhiva personală

Înainte să schimbe modelul de business, părinții Corinei și alți pomicultori se descurcau cu greu din banii făcuți doar din vânzarea fructelor. „Trebuia să te împrumuți din ianuarie până în toamnă, când aveai iar recoltă pe care să o vinzi”, povestește Corina. Deși vedem doar produsul final pe tarabe, să crești pomi fructiferi e o muncă de lungă durată și, mai ales în ultimii ani, tot mai costisitoare. Prețurile mai mici din trecut se datorau, printre altele, unui climat mai stabil. 

„Toate prețurile creșteau, dar prețul fructelor rămânea la fel”, spune Corina. „Toată lumea are impresia că merele, de exemplu, nu ar trebui să fie scumpe. De parcă mărul crește singur. Nu, la măr muncești din februarie până în noiembrie. De la plantat, tăiat pomii, strâns crengi, tăiat și adunat iarba, stropit, irigat, cules, depozitat, vândut.”

Și la mere, prețul a fluctuat în ultimii ani, iar cele mai mari creșteri au fost anul trecut, din cauza înghețului care a redus producția cu 90%. Dacă acum doi ani, familia Oprea a vândut merele cu 6-10 lei pe kilogram, în funcție de soi, anul trecut prețurile s-au stabilizat la 10 lei. Anul acesta, Corina speră ca prețul să se mențină la 8 lei. „Cheltuielile sunt mai mari decât anul trecut și decât acum 2 ani, mai ales că venim după un an unde nu a fost producție, și, practic, oamenii au mai multe datorii decât au avut încasări”, explică ea.

Inflatia este intensificată de schimbările climatice.

BNR a declarat în anul precedent că o parte din inflația resimțită în vară provine din creșterea prețurilor la fructe. Prețurile alimentelor erau de obicei calculate pe baza unei formule simple: costurile de producție, transportul și profitul. Cercetările economice din ultimii ani indică, însă, că în calcul se încorporează și inflația climatică, un factor ce va dobândi o proporție tot mai mare în anii ce urmează.

Banca Centrala Europene a realizat recent un studiu privind efectele schimbărilor climatice asupra economiilor din regiune, arătând că perturbările provocate de recolte contribuie la 30% din fluctuația inflației alimentare pe termen mediu în zona euro. În esență, dacă un kilogram de mere se vinde la 10 lei și o grindină de mari dimensiuni a afectat producția, anul următor același kilogram ar fi pe 13 lei, fără ca salariile sau prețul benzină să se modifice.

Faptul că prețurile la alimente depind tot mai mult de schimbările climatice e explicat și în studiul economistului Maximilian Kotz, Global warming and heat extremes to enhance inflationary pressures. Acesta arată că temperaturile extreme nu produc doar distrugeri punctuale, ca uscarea recoltei dintr-un an din cauza secetei. Fiecare grad în plus în termometre face ca producția să fie tot mai mică, ceea ce crește prețul. Mai mult, chiar dacă trece valul de căldură, prețurile nu mai revin la „normal”. Producătorii nu își recuperează niciodată producția pierdută, chiar dacă au investit aceiași bani, așa că trebuie să crească prețurile ca să nu iasă în pierdere.

Adaptarea este singura cale de rezolvare

România nu are un plan concret despre cum se va adapta în fața schimbărilor climatice. Mai mult, suntem în dezavantaj față de alte țări din regiune. „Toată lumea știa ce trebuia să facă. Polonezii, după Al Doilea Război Mondial, au plantat copaci, au făcut perdele forestiere. Și în Germania, Ungaria, Austria, în mare parte, toți au făcut la fel”, spune prof. Rusu. Deși nu sunt una dintre soluțiile „evidente”, perdelele forestiere ar fi fost de ajutor și în fața secetei, dar și pentru grindină și temperaturile extreme. „De exemplu, în zona Aiudului, acum se deschid multe pepiniere, pentru că este un microclimat specific. Acolo există aceste perdele forestiere și contribuie la reglarea temperaturilor. Nu au fost înghețuri sau grindină în zonă”, adaugă prof. Rusu.

În studiul privind adaptarea la schimbările climatice, se disting două concepte fundamentale:

Adina Croitoru – fotografie realizată de UBB Cluj.

În aceste condiții, specialiștii sunt de acord că adaptarea nu mai e o alegere, ci o necesitate. „La nivel național, se poate rezolva doar dacă luăm exemplul altor state care au pornit de la nivel de organizare”, e de părere prof. Rusu. Până atunci, măsurile sunt prea lente și nu țin pasul cu ritmul în care se schimbă clima. Lipsa strategiei se răsfrânge în portofelul consumatorilor. 

„Prețul fructelor reflectă prețul schimbărilor climatice”, concluzionează prof. Croitoru. „În climatologie se folosește conceptul riscului acceptabil, asumat. E firesc ca un producător să crească prețurile, dacă asta înseamnă că își protejează business-ul pentru următorii ani. Nu mai e o opțiune să te adaptezi, e alegerea între a continua și a închide afacerea.”

Materialul a fost realizat cu ajutorul unei burse acordate în cadrul cursului „Economie pentru Jurnaliști”, care a fost organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR). Parteneriatul a implicat și HotNews, care a acționat ca partener de publicare pentru proiect.