Începând de marţi, toate instanţele judecătoreşti, tribunalele şi curţile de apel din România adoptă un sistem nou de administrare a activităţii, bazat pe capacitatea de procesare a fiecărei instituţii. Acest sistem, denumit „normare”, determină numărul de dosare pe care o instanţă poate prelua într‑o zi, în funcţie de numărul de judecători şi de gradul de competenţă al instanţei.
Potrivit explicaţiilor privind mecanismul, scopul este ca volumul de dosare repartizat judecătorilor să fie corelat cu o capacitate realistă de procesare, iar cauzele care depăşesc această capacitate să fie păstrate temporar în aşteptare şi repartizate ulterior, scrie News.ro.
În ce mod funcționează procesul de normare?
Citește șiA sosit în Anglia după ce a călătorit pe jos în jurul lumii timp de 28 de ani / Exploratorul Karl Bushby a mers peste 50.000 de kilometri şi a traversat 29 de ţări
În exemplu, o secție judiciară în care activează patru magistrati va putea, în primul an de implementare, gestiona 576 de dosare pe an pentru fiecare dintre ei. În total, întregul tribunal va putea trata 2.304 de dosare pe an.
În funcție de zilele calendaristice, se estimează că capacitatea zilnică este de aproximativ 6,31 dosare.
număr mai mare de cauze înregistrate într-o zi depășește capacitatea disponibilă; dosarele neatribuite nu se pierd și nu sunt respinse, ci rămân în așteptare și vor fi preluate în zilele următoare.
15 septembrie a fost data în care s-au înregistrat 7 dosare; din acestea, șase au fost alocate, iar unul a rămas în așteptare. Pe data de 16 septembrie, alte 7 dosare au fost adăugate. Instanța a alocat dosarul rămas din ziua precedentă și alte cinci dosare noi, lăsând în așteptare două dintre ele.
În data de 17 septembrie, se înregistrează numai trei dosare noi. Instanța va distribui cele două dosare restante din ziua anterioară împreună cu cele trei cazuri adăugate. Având în vedere că în acea zi se alocă doar cinci dosare, sub plafonul de șase, diferența de capacitate este raportată pentru ziua următoare.
18 septembrie marcată, cele șapte dosare înscrise vor putea fi repartizate, pentru că instanța va putea gestiona șase dosare în acea zi, la care se adaugă dosarul reportat.
Ce cauze nu se aplică?
Mecanismul nu se aplică în mod identic tuturor tipurilor de cauze.
Primul grup de categorii cuprinde cauzele care sunt excluse din sistemul de administrare a activității. Printre acestea se numără încuviințările de executare silită. Acestea nu sunt incluse în calculul capacității zilnice și vor fi alocate peste această limită, fără a o reduce.
În data de 15 septembrie, se înregistrează șapte dosare obișnuite și trei încuviințări de executare silită; toate cele trei încuviințări vor fi repartizate, iar din cele șapte obișnuite se vor aloca șase; un dosar obișnuit va rămâne în așteptare.
O a doua categorie se referă la cauzele prioritare. Ele sunt incluse în calculul capacității zilnice, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă acest lucru depășește limita zilnică. Un exemplu concret este ordinele de protecție.
În data de 15 septembrie, dacă se înregistrează zece ordine de protecție, toate vor fi alocate imediat. Patru dintre acestea, care depășesc limita zilnică de șase dosare, vor fi transferate la ziua următoare. Prin urmare, pe 16 septembrie, instanța va dispune de doar două dosare disponibile.
Într-o altă configurație, dacă într-o zi se constată 3 dosare standard și 5 ordine de protecție, cele 5 ordine de protecție vor fi atribuite de îndată, iar din cele 3 dosare standard va fi alocat unul. Celelalte două dosare vor rămâne în așteptare.
În anexă la Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642, se găsesc toate obiectele de cauze care sunt excluderile de la mecanism și cele considerate prioritare.
Cifrele provin de unde?
Standardul de referință a fost determinat bazându-se pe informațiile din ultimul raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), comparându-l cu media europeană excluzând România.
Rezultatul arată o medie de:
capacitate de referinţă nu va avea loc deodată. Pentru a garanta o fază de tranziție și predictibilitate, mecanismul va fi implementat etapizat.
În primul an, capacitatea stabilită este dublul mediei europene: 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un judecător de tribunal şi 238 pentru un judecător de curte de apel.
În al doilea an, capacitatea va depăși media europeană cu 1,5 ori. Începând cu al treilea an, aceasta va ajunge la nivelul mediei europene.
România dispune de trei până la patru ori mai multe dosare noi în cantitate comparativ cu media europeană.
Motivul principal pentru implementarea acestui mecanism constă în cantitatea enormă de dosare cu care se confruntă sistemul judiciar din România.
Conform detaliilor incluse în noul protocol, numărul dosarelor introduse în sistemul judiciar românesc a crescut cu peste 27% în intervalul 2020-2024. În ultimii ani, volumul de dosare noi în România a depășit media europeană de trei până la patru ori.
În acelaşi timp, schemele de judecători şi grefieri au rămas, în linii mari, la acelaşi nivel în ultimii zece ani.
Capacitatea de lucru a întregului sistem este însă subiectă unor restricții fizice: anul conține 365 de zile, dintre care aproximativ 250 sunt zile de activitate, săptămâna include 5 zile de activitate, iar o zi de muncă este limitată la 8 ore.
În aceste circumstanțe, autorii mecanismului susțin că creșterea continuă a numărului de cauze îngreunează păstrarea unui nivel înalt de calitate a actului de justiție, în ciuda eforturilor depuse de judecători și de personalul auxiliar.
Procedura nouă urmărește să stabilească o corelație între volumul de cauze primite de instanțe și capacitatea reală de a le procesa. Se propune ca dosarele ce depășesc această limită să fie preluate ulterior, în timp ce cauzele urgente sau excepționale să continue să se beneficieze de un regim separat.
Începând cu data de 15 septembrie, mecanismul va fi activat în toate instanțele judecătorești, tribunalele și curțile de apel din România.
COMENTARII / 0