„E greu să presupunem că a fost întâmplare”, spune despre cele două incidente comandorul în rezervă Sandu- Valentin Mateiu, fost ofițer de intelligence din Armata Română și actual analist politico-militar, într-un interviu pentru publicul HotNews.
Comandor (r) Sandu Valentin Mateiu apare în imagine. Foto: Facebook
HotNews: Am avut două incidente cu drone în mai puțin de 24 de ore. Cum vedeți ce se întâmplă? Asistăm la o escaladare? Mateiu: Cred că mai degrabă este clar faptul că am găsit un răspuns, militar vorbind. Le-am dat jos!. Asta este elementul important.
Citește șiÎn noapte, Bucureștiul se pregătește: ce zone vor fi restricționate?
Marea dilemă, revenind la sensul întrebării dvs, este dacă e intenție sau nu. Am avut ieri o dronă care a intrat binișor pe teritoriul românesc. Astăzi, a fost interceptată rapid.
Mai mulți factori trebuie examinați. În primul rând, conflictul din Marea Neagră și incidentele cu drone asupra navelor comerciale au avut loc chiar în vecinătatea orașului Sfântu Gheorghe. Observăm că drona de astăzi a pătruns în acea zonă. Cealaltă dronă a intrat la Sulina.
Concluzia va rezulta din examinarea resturilor dronei și a traiectoriei sale, pentru a stabili dacă se tratează de o acțiune deliberată sau de un incident. În zona porturilor dunărene ucrainene, Rușii atacă navele, iar există posibilitatea ca una dintre dronele implicate să fi pătruns în teritoriul României.
În prezent, Kremlinul caută să provoace, în timp ce războiul nu se desfășoară favorabil pentru el și trebuie să amenințe liderii din Europa. Ce îl supără este sprijinul acordat de continent Ucrainei.
O provocare ar viza să submineze credibilitatea alianței, să valorifice diferențele transatlantice, să demonstreze că articolul 5 nu ar funcționa și alte aspecte similare.
„Este greu să presupunem că a fost întâmplare”
–Dumneavoastră spre ce variantă înclinați?-Decizia o va da rezultatul analizei. Cred că faptul că la interval de două zile avem două drone care intră în spațiu nostru este greu să presupunem că a fost o întâmplare. Dar, de la ipoteză la dosarul cu care românii să meargă și la aliații săi și în fața celui pe care l-a identificat ca agresor, foarte probabil Rusia, pasul trebuie să fie făcut de autorități.
examinare exhaustivă, hotărârea politică de a prelua responsabilitatea rezultatelor anchetei și răspunsul aferent. În prezent, mă orientez către convingerea că este dificil să se considere că a fost un incident fortuit.
“Am găsit soluția, trebuie să o extindem”
Ce pași ar trebui România să întreprindă în continuare? Nu ofer sfaturi, deoarece responsabilitatea este mare și trebuie să fie asumată de cei care conduc țara. Cei aflați la nivelul decizional politic dețin un avantaj semnificativ. Armata este pregătită să apere țara.
În cele din urmă am identificat o rezolvare și am modificat acest sistem de apărare antiaeriană, inițial conceput de la radiolocatoare până la avioane, pentru a combate avioanele și nu dronele. Am descoperit soluția; este necesar să o aplicăm și la sistemul de apărare antiaeriană solitar pentru a evita incidente similare cu cele din Galați.
Acesta reprezintă principalul beneficiu pe care militarii îl oferă în prezent țării. Odată ce le eliminăm, nu mai există niciun impact al provocării. De la momentul în care piloții noștri, radiolocatorii noștri și factorii de decizie au identificat soluția,
În ceea ce privește aspectul fizic, mă refer la existența cetățenilor; în sfera politică, la pierderea credibilității, la fragmentarea societății și alte consecințe similare. Politicul deține acest avantaj major, pe care militarii l-au transmis, pentru că au găsit soluția.
-La ce trebuie să fim atenți mai departe? În faza următoare trebuie să ne asigurăm că nu apar noi obstacole, cum ar fi drone maritime pe mare, provocări care pot genera consecințe, indiferent dacă se tratează de un incident sau de o provocare. Dacă ferească Dumnezeu apar consecințe, atunci situația va pune politicul în dificultate; trebuie să caute o soluție, iar situația se va escaladează.
piloții noștri generează un sentiment de calm în această clipă. Atâta timp cât aceștia pot neutraliza amenințările, de la cetățeni la lideri politici, situația devine mai simplă. Ne aflăm în condiții de siguranță, iar actorii politici pot interveni pe tot intervalul pe care îl consideră necesar.
Bucureștiul adoptă o abordare ce vizează să gestioneze această stare de criză, în care nu există pace, nici război, întrucât nu ești într-un conflict deschis; este un conflict la frontieră și necesită acțiune.
„Kremlinul respectă forța”
-Am doborât două drone în 24 de ore, cum este văzut acest lucru pe plan extern?-Sigur, de la prieteni la adversari, toți vor vedea faptele, pentru că ele contează. Iar faptele ne spun că întreg dispozitivul de apărare, de la cei care detectează până la cei care acționează, decidenții la nivel militar și politico-militar au reușit. Zic politico-militar pentru că până la urmă avem și legea prin care politicul a transferat către militar decizia.
Aliații pot observa, iar adversarii pot vedea la fel. Consider că capacitatea noastră de a răspunde eficient a fost remarcată și în Moscova. Kremlinul, chiar dacă este agresiv, onorează puterea, inclusiv sistemul de apărare.
Care sunt provocările pentru România în viitorul apropiat? Era necesară soluționarea problemelor legate de dronele maritime la toate nivelurile: senzorii, SCOMAR, măsuri administrative și tehnice. În cele din urmă, este esențial să observăm evoluția în apele teritoriale și în zona economică exclusivă.
În plus, este necesară o decizie unitară. Instituțiile trebuie să colaboreze și, în final, să existe o comandă unică pentru a reacționa atât în perioade de pace, cât și în momente de criză sau război. În ceea ce privește acțiunea, este esențial să dispunem de resurse și proceduri comune, de la Garda de Coastă la Forțele Navale, Poliția de Frontieră și Ministerul de Interne, pentru a proteja infrastructura critică și a opera în mod unitar, replicând succesul obținut în domeniul aerian astăzi și ieri.
COMENTARII / 0