INTERVIU Legătura dintre criza de apă din Dunăre și centrala de la Cernavodă

România riscă să rămână fără energie nucleară, dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Deocamdată funcționează, însă situația este „îngrijorătoare”, spune Sorin Rândașu, directorul general adjunct  al Apelor Române, într-un interviu pentru publicul HotNews. El explică de ce trei săptămâni de ploi torențiale în România nu ar duce nivelul fluviului la o valoare optimă.

• Dunărea înregistrează un debit de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie.
• Nuclearelectrica a oprit, la începutul săptămânii, Reactorul 1 de la Cernavodă. Acum, compania ia în calcul și oprirea celui de-al doilea, „necesară în orice moment, depinzând foarte mult de fluctuațiile negative care apar și efectele acestora asupra sistemelor centralei”.
• Oprirea celor două reactoare ar însemna că 20% din producția de energie a țării noastre s-ar opri, fiind nevoiți să importăm, spune Sorin Rîndașu.
• O situația similară a mai fost în 2003, când, tot din cauza nivelului scăzut al Dunării, singurul reactor care funcționa atunci la Cernavodă a fost oprit, mai spune expertul.

„Este o situație extrem de delicată”

HotNews: Domnule Rîndașu, Dunărea are în prezent un debit de 1.650 de mc/s. Când ar putea deveni situația îngrijorătoare?– Este deja îngrijorătoare. Atâta vreme cât s-a oprit Reactorul 1 de la Cernavodă, este o situație extrem de delicată. 750 de MW putere instalată la un Reactor înseamnă foarte mult. Gândiți-vă că înseamnă 10% din putere instalată la nivel național. 

Citește șiMesaj gigant de ajutor scris pe fundul unui lac secat din Elveția de către locuitorii din zonă: „Am oprit navigația în plin sezon”

Din altă perspectivă, în situația în care Reactorul 2 este suspendat, deja la 10% se atinge 20%. Astfel, 20% din totalul producției de energie a României ar fi întrerupt. Aceasta înseamnă că, în acel moment, singura opțiune rămâne importul de energie.

Sorin Rîndașu, în calitate de director general adjunct la Admnistrația Națională Apele Române, fotografie: Apele Române

– Când am putea vorbi despre oprirea celui de-al doilea Reactor?– Măsura opririi Reactorului 1 a însemnat, de fapt, un câștig de timp pentru Reactorul 2. Ele se influențează reciproc și se face o gaură în apă, ca să mă exprim în termeni mai puțin inginerești, mai puțin tehnici.

circa 10 centimetri de creștere locală a nivelului au fost obținute dacă se oprește unul dintre ele. În prezent, această situație permite funcționarea unui Reactor și sperăm ca să rămână în acest regim.

2003 – S-ar putea considera o situație fără precedent? În anul 2003

În anul 2003, nivelurile Dunării erau aproape identice cu cele observate în prezent. În 2007, din nou, a fost un an deosebit de secetos, iar am păstrat amintirea acelei perioade deoarece 140.000 de foraje au fost realizate în regim de urgență pentru a suplimenta aprovizionarea cu apă a localităților din România.

În trecut au existat ani de secetă, însă perioada 2022, 2023 și 2024 se resimte nu doar prin lipsa de apă, ci și prin tensiunea exercitată asupra infrastructurii. În acea perioadă, mă străduiesc să eliberez cât mai puțin lichid din rezervoare, pentru a-l distribui cât mai

Motivul pentru care volumul de apă al fluviului nu poate fi majorat

– Poate fi luată în calcul suplimentarea fluviului?– Pentru a suplimenta debitele, să spunem, cu 100 de mc/s, probabil că doar 30 de mc/s ar ajunge către secțiunea de la Cernavodă, pentru că pleacă de pe brațul Bala către brațul Borcea. În aceste condiții, a susține 100 de mc/s înseamnă a pierde 8,7 milioane de mc/zi. Ori asta înseamnă să scădem nivelele în lacuri și sunt necesare și alte folosințe.

Problema noastră constă în lipsa precipitațiilor în următoarele 7-10 zile în bazinul Dunării. Dacă ar fi existat un semn că ploile ar începe în acest bazin, în special pe afluenții ce se apropie de intrarea în România, am fi tratat subiectul cu mult mai seriozitate și am fi încercat să discutăm cu Hidroelectrica.

Dorim să credem că, după 4 august, vor începe precipitații în bazinul fiecărui afluent al Dunării, inclusiv Sava, Drava și Morava, iar în acest fel ar putea exista perspectiva unor creșteri modeste, suficient de mici pentru a ne menține fluxurile în jurul valorii de 2.000 mc/s în luna august.

– Ca să ajungem la această valoare, ne putem baza doar pe ploi?– Da, pentru că nu există o altă alternativă. De pildă, Porțile de Fier 1 și 2 nu au niște volume semnificative care să permită evacuări.

Regula este foarte clară. În perioade de secetă sau de inundații, fluxul de apă intră și iese; se păstrează nivelul constant în acumularea Porților de Fier 1 și 2, astfel încât ceea ce se introduce în rezervor să iasă din el.

Ce impact ar avea pe Dunării o perioadă de trei săptămâni de precipitații în România

– Să luăm un scenariu ipotetic, domnule Rîndașu. Dacă în următoarele două-trei săptămâni ar ploua abundent în România, cât de mult ar conta aceste precipitații la creșterea nivelului Dunării?– Am să vă dau un exemplu. Jiu, Olt, Argeș care aduc un aport mai mare către zona aval, implicit Cernavodă, Galați, Brăila… Toate cumulate nu aduc decât 150 mc/s în Dunăre. Deci vorbim de circa 10% din debitul de la intrarea în țară. Dacă ploile se vor intensifica în România, vor crește pe parcursul românesc aceste debite, dar ele vor rămâne totuși semnificativ sub.

Vă prezint o sinteză. În întregul bazin al Dunăre, de la Austria până la România, precipitațiile au fost inexistente sau au rămas mult sub nivelul mediu multianual. Această situație a determinat o scădere semnificativă a debitului fluvial.

În prezent debitul este trei ori sub media multianuală a lunii curente. Din nefericire, conform prognozei noastre, până la 4 august, precipitațiile se înregistrează doar în anumite zone din Austria.

Având în vedere perioada în care ne aflăm, nu anticipăm ca aceste precipitații să se arunce pe suprafețe extinse. Ele vor rămâne sub forma de nuclee, furtuni ce nu vor forma volume tranzitate suficient de mari pentru a ajunge în România.

„În anumite zone nu pot fi asigurate irigațiile”

– Marți, o navă de croazieră a rămas blocată pe Dunăre din cauza nivelului scăzut al apei. Cum este situația din România comparativ cu celelalte țări care sunt traversate de Dunăre?– Există o circulație minimală pe Dunăre, dar vă dați seama, una e să transporți o barjă cu capacitate de încărcare la 80-90% și alta e să o duci la 30%. Deci devine nerentabil din foarte multe puncte de vedere. Dacă eu am un camion și îl încarc doar o treime, nu prea îmi place să pierd banii transportându-l așa.

Regimul hidrologic în momentul de față produce pierderi considerabile în mai multe sectoare orizontale ale economiei.

– Ce efecte economice aduce scăderea debitului Dunării?– Sunt semnificative în termeni de energie, sunt semnificative în termeni de transport, în termeni de blocaje. Gândiți-vă că deja în anumite zone nu pot fi asigurate irigațiile pentru că apa nu mai ajunge la solul pompelor. 

Astfel, în perioada următoare, vor fi observate și provocări în domeniul agricol din această perspectivă.

– Este biodiversitatea în pericol? Nu am raportat în prezent mortalitate piscicolă pe Dunăre, însă astfel de evenimente pot apărea cu certitudine pe râurile mici din interiorul țării. În timpul caniculei, un factor care poate interveni este deficitul de oxigen în apă.

În zonele unde se desfășoară acvacultură, pot apărea dificultăți, așa cum se poate observa. Acestea sunt bălți mici, lăculețe. Chiar și fermele piscicole pot întâmpina probleme dacă nu implementează oxigenare suplimentară în aceste iazuri.

„Există o presiune suplimentară pentru ceea ce înseamnă resursă de apă”

Există posibilitatea ca alimentarea cu apă a anumitor localități să fie afectată? În prezent, nu identificăm niciun pericol pentru alimentarea cu apă pe durata următoarelor două săptămâni. Totuși, dacă seceta persistă pe tot parcursul luna august și în primele zile ale lunii septembrie, așteptăm ca nivelurile din fântânile de subzistență

Amintesc de datele din 2022-2023, perioade în care au fost ani de secetă. Pe parcursul unui an, în medie, aproximativ 700 localități mici, sate, au fost afectate și au necesitat suplimentarea apei pentru animale și pentru oameni, cu sprijinul pompierilor.

Se pot impune restricții în alimentarea cu apă, în loc de 24 de ore din 24, să existe doar 6 ore pe zi, iar astfel de fenomene vor crește cu siguranță în perioada următoare.

Dar să aducem și o veste pozitivă. Nivelul apei din lacuri, care se situează la 70% din capacitatea totală, reprezintă un nivel considerabil mai înalt decât în anii precedenți, însă trebuie să ținem cont că distribuția acestor volume de apă nu este uniformă. Există regiuni care suportă mai bine seceta și altele care nu reușesc la fel de bine.

Printre zonele pe care le analizăm în prezent se numără Moldova, unde acumulările de volum, deși mici, încep să se reducă. În prezent, există doar o singură acumulare care a scăzut sub 50% din volum.

Există, de asemenea, o presiune adițională asupra conceptului de resursă de apă, pe care o considerăm în creștere în perioada viitoare. Nu am în vedere apariția unor dificultăți majore în zonele urbane aglomerate, însă în localitățile mici, în special cele fără sisteme centralizate de alimentare cu apă, problemele sunt inevitabile.

Debitul actual este în scădere cu aproape 79% față de valoarea ideală

– Care este debitul optim al Dunării?– Peste 2.000 de mc/s de preferat… 3.000, dar la peste 2.000 să spunem că ar fi cât de cât funcțional totul. 4.700 mc/s este media pe luna aceasta.

– Dar valoarea ideală?– Idealul, dacă e să discutăm de producție de energie și de medie multianuală, este undeva la 7.500 de mc/s. În cazul unor inundații semnificative, discutăm de debite de 16.000. 

Pentru a ilustra diferența dintre debitul maxim înregistrat, de 15.800 – 16.000 mc/s la intrare în anul 2006, și debitul actual despre care discutăm.