A variable named ad is instantiated by calling document.createElement(‘div’).
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiExecuția eșuată din SUA: Christa Pike este în continuare în stare critică. Avocatul cere comutarea pedepsei
ad.style.display = ‘block’;
Se atribuie ad.style.position valoarea ‘absolute’.
Adul are poziția verticală setată la -1px.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3920265″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/islanda-se-teme-ca-faimoasele-sale-bai-termale-incluse-in-patrimoniul-unesco-vor-atrage-turisti-neingrijiti-3920265″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}
Un element esențial al culturii înotului din Islanda îl reprezintă dușul obligatoriu și energic în pielea goală, pe care adepții săi se tem că vizitatorii străini vor încerca să-l evite, scrie The Times.
Cu o temperatură plăcută de 15 °C, este o după-amiază toridă de vară după standardele islandeze, iar localnicii din Kopavogur se adună pentru a bârfi cu prietenii și a se juca cu copiii lor. Un singur element neobișnuit al acestei scene, situată în periferia sudică a Reykjavik, este faptul că activitatea are loc într-o piscină.
Piscinele publice și căzile cu apă fierbinte, încălzite de obicei cu energia geotermală abundentă a insulei, reprezintă pentru islandezi aceleași locuri ca pub-urile pentru britanici: un centru al comunității unde persoane din toate straturile sociale se adună pentru a se relaxa după muncă.
În luna decembrie, ele au fost adăugate în catalogul patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, alături de bucătăria italiană, yodelingul elvețian și teatrul amator ceh.
Însă islandezii se tem că acest lucru va atrage vizitatori străini cu autocarele, dintre care nu toți vor respecta cu strictețe protocoalele de igienă ale țării.
piscină islandeză urmează întotdeauna un protocol: îți părăsești pantofii și telefonul în vestiar, apoi te dezbraci și te îndrepți către dușurile comune.
Din cauza faptului că piscinele prezintă un nivel mai mic de clor comparativ cu cele din majoritatea țărilor, turiștii trebuie să se duce la duș dezbrăcați înainte de a intra în apă. Schemele corpului arată zonele ce necesită o spălare foarte riguroasă.
Fotografa Thordis Erla Agustsdottir, care a petrecut mai bine de două decenii documentând aceste piscine, a declarat:
„Islandezii sunt foarte îngrijorați acum, pentru că, de când am fost incluși pe această listă UNESCO, ne temem că piscinele se vor umple de turiști. Și atunci ce se va întâmpla dacă vor fi pline de turiști care nu vor să se spele dezbrăcați la duș?”
Ea a exprimat speranța că majoritatea vizitatorilor din străinătate se va adapta la obiceiurile islandeze.
„Poate că este ceva ce trebuie să analizăm, deoarece [dușul] face parte din cultura noastră a piscinelor”, a spus ea.
„Cultura piscinelor se regăsește și în dușuri.”
Vlkolinec, un sat slovac pitoresc, a fost inclus în patrimoniul mondial în 1993, iar recunoașterea UNESCO este adesea descrisă ca o sabie cu două tăișuri. În această vară, un grup de locuitori a solicitat revocarea acestei desemnări, susținând că presiunile cauzate de un flux turistic prea excesiv depășesc cu mult avantajele economice, estimându‑se la aproximativ 400 de euro pe cap de locuitor pe an.
Au fost, de asemenea, semnalate plângeri care susțin că statutul UNESCO a condus la comercializarea, la reglementări excesive sau la pierderea conținutului unor tradiții atât de variate precum prepararea pizzei în Napoli, pescuitul de perle în Coreea de Sud și muzica reggae în Jamaica.
Piscinele publice islandeze se remarcă prin diferențe față de lagunele naționale, care atrag deja turiști; în aceste zone, telefoanele sunt permise, iar barurile vând băuturi înotătorilor.
În prezent, țara găzduiește peste 120 de astfel de băi termale, iar în majoritatea satelor și cartierelor există o piscină proprie. Folcloristul și profesorul de la Universitatea din Islanda, Valdimar Tryggvi Hafstein, coautor al unei cărți despre aceste băi, a susținut că aceste spații sunt locuri unde islandezii, de obicei rezervați, pot iniția discuții cu străini.
În timp ce se relaxa în apele cu 38 °C ale Vesturbaerjarlaug, o piscină din partea de vest a Reykjavikului, frecventată de cântăreața Björk, el a spus:
„Este esențial pentru societate să existe astfel de locuri în care oamenii se adună și ajung să se cunoască. Aici întâlnești oameni fără să-ți propui asta.”
În 2023, un studiu realizat de Hafstein a evidențiat că 79% dintre adulții islandezi se prezenta frecvent în piscine. Aproximativ 40% dintre aceștia vizitau bazinul în mod regulat, în timp ce 14% se deplasau la bazin de câteva ori pe săptămână.
În secolul al XIII-lea, tradiția înotului islandez își descoperă rădăcinile, fiind legată de istoricul și poetul Snorri Sturluson, care a numit piscina Snorralaug. Această structură era folosită atât pentru a socializa, cât și pentru a vindece afecțiunile.
Aspectul contemporan al acestei forme a apărut în secolul al XX-lea, când un număr considerabil de islandezi au decis să-și vină la rând fermele din interior și să se stabilească în satele de pescari situate pe litoral.
În acea perioadă, sub 1% dintre cetățeni dețineau abilitatea de a înota, iar în ocean se înregistrau numeroase incidente de înec. Pentru a oferi instruire în înot, s-au creat piscine, iar astăzi, șase ani reprezintă pragul de la care copiii trebuie să participe la cursuri obligatorii.
„Acesta este un loc în care te întorci”, a declarat Hafstein. „Acesta este un loc în care crești și în care îmbătrânești.”
Editor : B.E.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0