Job plătit de stat pe care îl poți face acasă: salariu și condiții

Asistenții maternali sunt angajați în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului și oferă îngrijire și educație în domiciliul propriu pentru minori aflați în plasament. Pentru a accesa această ocupație, este necesară evaluarea solicitantului și obținerea unui atestat. Activitatea este remunerată prin salariu și sporuri aplicabile, separate de alocațiile destinate nevoilor copiilor în grijă.

Decizia de a ocupa funcția de asistent maternal implică familiarizarea cu obligațiile acestei ocupații și cu modificările pe care le generează în viața familială.

Ce presupune a fi asistent maternal?

Citește șiAcordul dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat la PTF Albița-Leușeni a fost prelungit cu șase luni

Asistentă maternal este figura desemnată, după ce dobândește atestatul prevăzut

Primirea copilului în cadrul familiei se realizează pe perioada plasamentului sau în situație de urgență. Asistentul matern trebuie să asigure îngrijirea zilnică, să integreze copilul în viața familiei și să ofere un tratament egal cu cel al celorlalți membri. Responsabilitățile sale includ susținerea educației și dezvoltării copilului, în colaborare cu specialiștii din direcția de protecție a copilului.

Salarizarea asistenților maternali este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Venitul lunar cuprinde salariul de bază corespunzător încadrării și drepturile suplimentare acordate în condițiile legii.

„Salariul unui asistent maternal se stabilește în funcție de încadrare, gradația corespunzătoare vechimii în muncă și sporurile acordate pentru activitatea desfășurată. Numărul copiilor aflați în plasament și încadrarea acestora în grad de handicap, dacă este cazul, pot influența drepturile salariale suplimentare.”

Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), din Sector 1 București, au comunicat pentru Digi24.ro.

Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut la nivel național a urcat de la 4.050 la 4.325 lei pe lună, fără includerea sporurilor și altor suplimente, conform Hotărârii Guvernului nr. 146/2026. Această modificare apare și în tabelul publicat de DGASPC Suceava în septembrie, unde asistenții maternali care se ocupă de un copil fără dizabilități primesc salarii brute de bază de 4.325 lei la nivelurile 0-4 și de 4.423 lei la nivelul 5.

• Comparativ cu situația din martie, documentele instituției indică majorări de 275 de lei pentru gradațiile 0, 1 și 2, de 116 lei pentru gradația 3 și de 10 lei pentru gradația 4. La gradația 5, cuantumul a rămas neschimbat. Aceste sume reprezintă salariul de bază brut, înaintea sporurilor și a reținerilor fiscale, nu venitul net încasat.

Sector 1 al Capitalei, tabelul afișat pe pagina de transparență salarială verificată arată cifrele din 31 martie 2026, înainte de majorarea salariului minim. În acea perioadă, salariile brute de bază erau 4.050 lei pentru nivelurile 0-2, 4.209 lei pentru nivelul 3, 4.315 lei pentru nivelul 4 și 4.423 lei pentru nivelul 5. (Aceste valori reflectă poziția instituției la data raportării și nu pot fi considerate interval salarial valid pentru întreaga țară.)

Creșterea salariului de bază nu presupune recalcularea automată a tuturor drepturilor suplimentare. Articolul XVII din Legea nr. 141/2025 prevede că: „În anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

Care sunt condițiile în care se acordă sporuri?

„În funcție de grupa de vârstă a copilului pe care îl are în plasament, lunar, asistentul maternal profesionist mai primeşte o sumă suplimentară, acordată prin Hotarâre a Consiliului Local al Sectorului 1, pentru nevoi suplimentare ale copilului. De asemenea, pe lângă salariu, se decontează pentru fiecare copil aflat în plasament cotă parte cheltuieli de întreținere (gaze şi apă).”, au mai precizat reprezentanții DGASPC

Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că asistenții maternali pot primi drepturi salariale suplimentare, în funcție de numărul copiilor în plasament și de necesitățile acestora. Pentru al doilea copil, se poate acorda un spor de până la 15% din salariul de bază. În plus, pentru a asigura continuitatea în activitate, anexa nr. II, capitolul II, articolul 14 prevede:

„Pentru asigurarea continuității în muncă, asistenții maternali profesioniști pot beneficia de un spor de până la 7,5% din salariul de bază.”

În contextul îngrijirii copiilor cu dizabilități, regulamentul adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 stabilește, în anexa nr. 9, un supliment de 25% din salariul de bază pentru fiecare copil cu handicap plasat, în perioada de aplicare a acestei măsuri.

În ce mod poți să devii asistent maternal

„Individul care aspiră să devină asistentă maternă trebuie să depună o solicitare de evaluare la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, din județul sau sectorul în care solicitantul are domiciliul sau reședința.

În cuprinsul cererii se menționează, în mod obligatoriu, numărul de copii pentru care solicitantul consideră că poate asigura simultan condiții optime de creștere, îngrijire și educare – respectiv unul sau doi copii – grupa de vârstă, disponibilitatea de a îngriji grupuri de frați, copii cu dizabilități, precum și disponibilitatea de a prelua copii în regim de urgență sau în perioada de respiro a altui asistent maternal.”, au mai precizat reprezentanții DGASPC, Sector 1 București

În cadrul cererii de evaluare, vor fi atașate și documentele de mai jos:

• curriculum vitae al solicitantului (CV);
• copie de pe buletin/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă a solicitantului şi, după caz, a fiecărei persoane cu care acesta locuieşte (certificată de către direcţie sau, după caz, de către solicitant);
• copie de pe certificatul de naştere al solicitantului şi, după caz, al fiecărei persoane cu care acesta locuieşte (certificată de către direcție sau, după caz, de către solicitant);
• copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
• copie de pe diploma de studii;
• copie de pe titlul de proprietate sau orice alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
• certificatul de cazier judiciar al solicitantului şi, după caz, al fiecărei persoane care a împlinit vârsta de 14 ani cu care acesta locuieşte;
• certificatul de integritate comportamentală al solicitantului şi, după caz, al fiecărei persoane majore cu care acesta locuieşte;
• adeverinţă de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului sau, după caz, ale cel puțin unuia dintre membrii adulți ai familiei cu care acesta locuieşte;
• adeverință medicală eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a solicitantului, în care se precizează că nu suferă de boli transmisibile, şi, după caz, a fiecărei persoane majore cu care acesta locuieşte;
• certificat medical eliberat de medicul specialist în care se precizează că solicitantul sau, după caz, persoanele majore cu care acesta locuieşte nu suferă de boli psihice;
• recomandări ale vecinilor, rudelor solicitantului, altor membri ai comunităţii/persoane din cercul social al acestuia sau, după caz, din partea reprezentanţilor autorităților administraţiei publice locale, cu privire la comportamentul social al solicitantului şi, după caz, al membrilor familiei cu care acesta locuieşte.

Declarație în formă autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul nu se află în una dintre situațiile:

• a fost decăzută din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau i-a fost interzis exercițiul drepturilor părinteşti, ca pedeapsă complementară;
• a avut sau, după caz, are unul sau mai mulţi copii naturali în sistemul de protecţie specială;
• a consimțit la adopția propriului copil, cu excepția situației în care copilul a fost adoptat de către soţ;
• i s-a retras atestatul de asistent maternal, cu excepția situaţiei în care atestatul a fost retras la cerere.

Evaluare socială și psihologică în vederea pregătirii pentru exercitarea activității de asistent maternal

Conducerea direcției alocă o echipă pentru evaluare, compusă dintr-un psiholog și un asistent social; ultimul, de obicei, are și responsabilitatea de a întocmi raportul final și include următoarele etape:

• analiza socială;
• analiza psihologică.

Evaluarea socială se realizează de către un asistent social pe parcursul unui număr de minimum 4 întâlniri, iar la finalul fiecărei întâlniri se întocmeşte o notă de întâlnire care conţine observațiile şi concluziile rezultate.

Un psiholog realizează evaluarea psihologică, care presupune efectuarea a cel puțin 2 întâlniri de evaluare și, dacă este cazul, consiliere; concluziile și recomandările obținute sunt înregistrate în fișe de evaluare psihologică clinică.

Învățământ profesional pentru asistenții maternali

După ce se realizează evaluarea socială și cea psihologică, în scopul pregătirii pentru activitatea de asistent maternal, solicitantul urmează cursuri de formare inițială.

Cursurile de formare profesională nu sunt urmate de solicitantul care deține o diplomă universitară în asistență socială, psihologie sau științe ale educației. După ce trec prin toate fazele și pregătirea necesară pentru a presta activitatea de asistent maternal, evaluatorii din echipă elaborează un raport final care analizează abilitatea de a îngriji, educa și crește un copil, sau, dacă este cazul, mai mulți copii.

În timpul întregului proces de evaluare, candidatul care dorește să obțină atestatul de asistent maternal are obligația să notifice direcția despre orice modificare ce influențează îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, precum și despre apariția oricăror situații doveditoare care îl împiedică să devină asistent maternal, anexând, dacă este cazul, documente justificative.

Solicitantul care a primit raportul final de evaluare cu propunere de eliberare a atestatului protecţia depune, sediul direcţiei de la domiciliu sau, după caz, reşedinţă, o cerere adresată comisiei pentru protecția copilului prin care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal, care se soluţionează termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării la direcţie.

Care persoane nu pot ocupa funcția de asistent maternal în România?

Persoana care se află în următoarele situații nu poate ocupa funcția de asistent maternal:

• a depăşit vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii;
• a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârşirea cu intenție a unei infracțiuni contra persoanei, contra autorității, contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu, precum şi pentru infracțiuni de trafic de droguri, cu privire la regimul privind substanțele dopante, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;
• este înscrisă cu mențiuni în evidența Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor;
• a fost decăzută din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau i-a fost interzis exercițiul drepturilor părinteşti, ca pedeapsă complementară;
• suferă de boli transmisibile, care ar putea pune în pericol starea de sănătate a copilului;
• are în familie membri sau alte persoane majore care locuiesc cu aceasta, care suferă de boli transmisibile, care ar putea pune în pericol starea de sănătate a copilului;
• are istoric de violență pentru care a fost emis ordin de protecție provizoriu sau, după caz, ordin de protecție;
• a avut sau, după caz, are unul sau mai mulți copii naturali în sistemul de protecție specială;
• a consimțit la adopția propriului copil, cu excepția situației în care copilul a fost adoptat de către soț;
• suferă de boli psihice, este dependentă de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope, confirmate prin certificate medicale eliberate de medicul specialist;
• are în familie membri sau alte persoane majore, care locuiesc cu aceasta, care suferă de boli psihice, sunt dependente de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope, confirmate prin certificate medicale eliberate de medicul specialist;
• i s-a retras atestatul de asistent maternal, cu excepția situației în care atestatul a fost retras la cerere.

Există în familie persoane care au atins vârsta de 14 ani sau alți indivizi care locuiesc împreună cu aceștia și care:

• au fost condamnați prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune din categoria celor prevăzute mai sus;
• sunt înscriși cu mențiuni în evidența Registrului național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor;

Care sunt drepturile unui asistent maternal?

În intervalul în care contractul individual de muncă generează efecte juridice, precum și în perioada în care se pune în aplicare măsura de protecție specială pentru copil, conform legii, asistentul maternal beneficiază de următoarele drepturi:

• salarizare lunară pentru munca depusă;
• dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
• dreptul la formare profesională continuă;
• dreptul de a beneficia de o perioadă de respiro;
• dreptul de a beneficia de servicii de suport care constau în consiliere, mentorat și sprijin din partea specialiștilor direcției.

Asistentul maternal are posibilitatea de a cere perioada de respiro, limitată la 25 de zile lucrătoare pe an, în următoarele situații:

• nu poate să se ocupe de creșterea, educarea și îngrijirea copilului în perioada concediului de odihnă;
• are evenimente deosebite în familie: deces, căsătorie, prezentarea la instanța de judecată.