Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului 2026: Ce este bine să faci pe 14 noiembrie. Recomandările preotului

14 noiembrie 2026 marchează Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului, fiind ultima zi în care credincioșii ortodocși pot consuma carne, ouă și lactate înainte de perioada...

14 noiembrie 2026 marchează Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului, fiind ultima zi în care credincioșii ortodocși pot consuma carne, ouă și lactate înainte de perioada de înfrânare. Pregătirea pentru cele 40 de zile implică, de fapt, mai mult decât simpla schimbare a alimentației. Preotul Dan Damaschin a explic

Postul Nașterii Domnului începe duminică, 15 noiembrie, și durează până pe 24 decembrie inclusiv. Cele 40 de zile sunt dedicate rugăciunii, cumpătării și faptelor de milostenie.

Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului 2026

Citește șiAcces restricţionat și oprirea utilităților în apartamente din două blocuri din Zalău, după prăbuşirea unui planşeu

„Lăsatul Secului marchează ultima zi în care credincioșii pot consuma alimente de dulce înainte de intrarea în post. Pregătirea nu este doar trupească, ci mai ales sufletească, prin rugăciune, iertare, milostenie și apropiere de valorile creștine.

Abandonarea produsele de origine animală constituie doar una dintre aspectele acestei practici, alături de sforțele de a îmbunătăți existența spirituală. În doctrina bisericii, postul este considerat o modalitate de disciplină și purificare internă, nu doar o simplă dietă sau un mijloc de reducere a greutății corporale.

Ce semnifica expresia „a lăsa sec”

Denumirea de „Lăsatul Secului” este asociată cu ideea de renunțare la obiceiurile lumești și la alimentele de dulce, înainte de intrarea în post. Momentul marchează începutul unei perioade în care credincioșii sunt îndemnați să practice cumpătarea, atât în ceea ce privește alimentația, cât și comportamentul de zi cu zi. Pregătirea nu este doar una trupească, ci mai ales sufletească, prin rugăciune, iertare, milostenie și apropiere de valorile creștine.

Astfel, renunțarea la produsele de origine animală reprezintă doar una dintre componentele postului, alături de efortul de îmbunătățire a vieții spirituale. Perioada de înfrânare este privită în învățătura bisericii ca o formă de disciplină și curățire sufletească, nu ca o simplă dietă sau metodă de schimbare a greutății corporale.”, a explicat preotul Dan Damaschin

Ce nu mai se consumă în Postul Crăciunului

„Odată cu începerea Postului Nașterii Domnului, credincioșii renunță la carne, preparate din carne, ouă și produse lactate, inclusiv lapte, brânzeturi, unt și smântână.”

Calendarul ortodox prevede zile în care se permite consumul de dezlegare la pește, ulei și vin. Aceste date se stabilesc pe baza sărbătorilor din acea perioadă și a ordinii bisericii. Permisiunea de a mânca pește nu implică, de asemenea, acceptarea cărnii, ouălor sau lactatelor. În plus, referința la vin și untdelemn trebuie să fie diferită de cea care autorizează consumul de pește.

În Ajunul Crăciunului, postul se încheie pe 24 decembrie, iar pe 25 decembrie credincioșii comemorează Nașterea Domnului, potrivit sursei Digi24.ro.

În 2026, Lăsata Secului 2026 pune accent pe cele mai semnificative tradiții și obiceiuri.

Iertarea, obiceiul reconcilierii înainte de post.

„Înainte de intrarea în post, oamenii își cereau iertare pentru supărările, vorbele grele și neînțelegerile de peste an. «Iartă-mă și Dumnezeu să te ierte!» era formula rostită pentru a lăsa în urmă conflictele și pentru a începe această perioadă cu sufletul împăcat. Tradiția iertăciunii le amintea credincioșilor că postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și curățire sufletească.

Vizitele la nași și masa în familie

În satele românești din vremuri trecute, rudele se reuneau în jurul mesei, iar tinerii se îndreptau la vizite la părinți, bunici și nași. În anumite comunități, bătrânii aduceau daruri denumite plocoane, care puteau conține colaci, preparate tradiționale sau băuturi special pregătite pentru această ocazie.

Formele acestor obiceiuri diferă de la o comunitate la alta și nu trebuie prezentate drept obligații religioase valabile pentru toți credincioșii. Vizitele și darurile aparțin tradițiilor locale, în timp ce rugăciunea, cumpătarea și milostenia țin de semnificația creștină a pregătirii pentru Nașterea Domnului.”, a adăugat preotul

În ce mod se îndrumă credincioșii să parcurgă cele 40 zile?

„Postul începe cu dorința sinceră de a urma această rânduială și cu hotărârea de a continua în ciuda dificultăților. Nu ar trebui privit ca o simplă obligație, iar greșelile de pe parcurs nu trebuie să devină un motiv de descurajare.”

Este o perioadă de apropiere de Dumnezeu, de reflecție asupra propriului comportament și de îndreptare. Bunătatea, grija față de semeni și păstrarea credinței dau sens pregătirii sufletești din cele 40 de zile.”, a conchis preotul Dan Damaschin

COMENTARII / 0