Minunea Crucii: tânăr în comă Spitalul Sibiu se trezește după 2 luni

În curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cruciile atrag mii de rugăciuni de-a lungul anilor; una dintre ele ascunde povestea lui Valentin, un 18-an din Râmnicu Vâlcea care a rămas în comă pentru peste două luni după un accident grav. În întreaga perioadă, mama sa a rătăcit fiecare zi cu rugăciuni pentru el.

Această narațiune a fost prezentată de preotul Gheorghe Ghincea, în mod special de Înălțarea Sfintei Cruci, și a fost difuzată de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu.

Crucea a fost inițial poziționată în altarul bisericii spitalului, însă dimensiunea excesivă a condus la înlocuirea ei cu o variantă mai mică, amplasată ulterior în curte. În acea zonă, treptat s-a transformat într-un sanctuar de rugăciune pentru pacienți și pentru cei care îi vizitau.

Citește șiA sosit în Anglia după ce a călătorit pe jos în jurul lumii timp de 28 de ani / Exploratorul Karl Bushby a mers peste 50.000 de kilometri şi a traversat 29 de ţări

Un eveniment a schimbat viața lui Valentin.

În timpul unei sesiuni de pescuit, un tânăr a fost implicat într-un incident, fiind electrocutat și învinovățit de arsuri severe, iar severitatea stării sale a atins un nivel atât de grav încât a intrat în comă.

În perioada de peste două luni, părinții săi au petrecut fiecare zi în apropierea spitalului, sperând la o veste pozitivă. Vară era în desfășurare, iar cel puțin unul dintre

În fiecare zi, mama lui Valentin se îndrepta spre biserica spitalului, unde participă la slujbe. În fața crucii din curte, ea se rugă pentru însănătoșirea fiului ei.

„Se așeza în genunchi înaintea lui Dumnezeu și se ruga pentru copilul ei. Zi după zi, se întorcea înaintea Crucii”

Gheorghe Ghincea, preotul de caritate al Spitalului Județean Sibiu, relatează.

Primele cuvinte pronunțate după mai bine de două luni

În ceea ce privește evenimentele din acea perioadă, mărturia aparține, însă, fostului preot al bisericii spitalului, Nicolae Lațchescu, care îl vizita frecvent pe Valentin în timpul comăi sale.

După două luni, odată ce au apărut primele indicii că își revine, preotul l-a vizitat din nou și a încercat să comunice cu el.

Îl a întrebat cum se numește și, cu o mare dificultate, tânărul a reușit să răspundă:

Giani și Valentin

În timp ce cei care au așteptat săptămâni întregi pentru a primi un semn de la el, acele câteva cuvinte pronunțate cu greu au devenit o bucurie imensă.

„Bucuria mea a fost enormă”

părintele Nicolae Lațchescu a reamintit.

Valentin a reușit să se ridice pe propriile picioare.

Răspunsul la comă nu a marcat încheierea efortului. Pentru Valentin a venit o fază prelungită de reabilitare.

După ce a fost eliberat din spitalul din Sibiu, tânărul s-a îndreptat spre Târgu Mureș pentru a se reface. Câteva săptămâni mai târziu, s-a întors la biserica spitalului, de data aceasta, însoțit de părinți și de prieteni.

Preotul Gheorghe Ghincea nu afirmă că rugăciunea se opune medicinei; el accentuează rolul crucial al medicilor și al îngrijirilor medicale în recuperarea tânărului.

„Această poveste nu înseamnă că rugăciunea înlocuiește medicina. Dimpotrivă. Înseamnă că omul poate pune înaintea lui Dumnezeu ceea ce nu mai poate duce singur, în timp ce medicii își fac datoria cu pricepere și dăruire”, a transmis preotul.

O emblemă a speranței

Mesajul său de Înălțarea Sfintei Cruci se îndreaptă către bolnavi și către familiile care așteaptă, uneori zile sau luni, o veste bună dintr-un salon de spital: „Crucea nu ne promite că vom fi feriți de suferință. Ne amintește însă că suferința nu este ultimul cuvânt”.

În curtea Spitalului Județean Sibiu, locul în care este amplasată Crucea continuă să-i adune pe cei aflați în suferință, cu speranța că și povestea lor va avea, asemenea celei a lui Valentin, un final fericit.