Oameni din satul Botoșani luptă să salveze școala lui Spiru Haret

O arhitectă care s-a întors în satul ei natal a reunit locuitorii pentru pentru a proteja o școală, înființată cu peste un secol în urmă, în cadrul inițiativei lui Spiru Haret. HotNews a interogat tânăra, în vârstă de 26 de ani, pentru a descoperi factorii care i-au stârnit angajamentul față de această inițiativă.

Dacă doriți să sustineți jurnalismul independent și, fără să ne încărcăm cu cuvinte, să sprijiniți o presă europeană, puteți deveni membru al HotNews Premium.

În curtea vechii școli din satul Lișna, comuna Suharău, județul Botoșani, s-au adunat localnici, voluntari și artiști din apropiere, conform fotografiilor difuzate de ONG-ul „Ambulanța pentru Monumente – Moldova Nord” la sfârșitul lunii iulie. Pe mese deschise în aer liber se găseau sarmale, cozonaci și prăjituri realizate de locuitorii satului, iar la scenă au urcat interpreți care au acceptat să ofere concerte gratuite.

Citește șiAccident pe M300: traficul feroviar între Crivina și Brazi oprit

Evenimentul a marcat finalizarea primei faze a lucrărilor la acoperișul fosta școală din comună, care se aflau în paragină. În același timp, s-a adunat fonduri pentru restaurarea clădirii. La finalul serii, s-au acumulat donații în valoare de peste 13.000 lei.

„Doar o clădire abandonată”

Amina Parasca, 26 de ani, a inițiat proiectul. După ce și-a terminat studiile de Arhitectură în Iași, s-a întors în satul său natal, Lișna. Ea susține că a început să observe diferit clădirea unde bunicii ei au învățat, iar, odată ce nu mai funcționa ca școală, a fost transformată într-un cămin cultural.

„Bunicii mei au făcut școala acolo. A fost prima școală din sat, construită prin programul lui Spiru Haret. După aceea, părinții mei nu mai învățat acolo, dar clădirea a devenit cămin cultural. Se organizau nunți, botezuri și alte evenimente, iar eu mergeam la spectacole de teatru de păpuși”, a povestit arhitecta pentru HotNews. 

Festivalul caritabil a adunat localnici și voluntari pentru a susține salvarea fostei școli din Lișna, Botoșani. Fotografie: Facebook Ambulanța pentru Monumente – Moldova Nord.

În anul 1897, în cadrul inițiativei Spiru Haret, școala din Lișna a fost ridicată, constituind unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a sistemului educațional românesc. Inițial concepută ca instituție școlară a satului, clădirea a evoluat ulterior într-un centru cultural, unde, pe parcursul multor ani, au avut loc nunți, sărbători, spectacole și diverse alte activități ale comunității.

„În ultimii ani, degradarea accelerată a acoperișului punea în pericol întreaga construcție, motiv pentru care intervenția s-a concentrat asupra opririi deteriorării și salvării clădirii”.

Arhitecta a precizat.

În satul Lișna, pe o fotografie postată pe Facebook de Ambulanța pentru Monumente – Moldova Nord, se observă Arhitecta Amina Parasca (în poziția din stânga), însoțită de Arhitecta Nicole Caba și președinta asociației ACTUM.

Nicole Caba și președintele ACTUM au participat activ la eveniment, contribuind la organizarea și susținerea activităților caritabile.

În anul precedent, în momentul în care a pășit în clădire pentru a efectua releve – măsurătorile necesare înainte de restaurare – a sosit alături de mai mulți tineri din sat.

„Unul dintre ei avea 14 ani și mi‑a spus că era pentru prima dată când intra în clădire”

Conform Amina Parasca, pentru generația lui, vechiul cămin cultural era doar un bloc abandonat.

Înainte de a căuta fonduri sau voluntari, arhitecta a afirmat că și s-a întrebat dacă locuitorii din sat încă doresc clădirea.

„Când m-am mutat acasă, m-am întrebat dacă mai dorește cineva să folosească acest cămin sau doar mie îmi trezește amintiri”, a spus ea.

Ea a pornit la documentarea istoriei clădirii și a recoltat în jur de 250 de semnături de la localnici care susțineau restaurarea.

„Cumva, acela a fost startul. Oamenii din sat și-au dorit să fie implicați”

spune arhitecta.

De la o colecție de semnături, până la primul șantier

După ce a constatat dorința comunității de reface clădirea, Amina Parasca a început să caute modalități pentru primul pas: încetarea degradării. Problema principală era acoperișul.

„Infiltrațiile ajunseseră la tavane și începeau să degrade pereții și, de fapt, structura clădirii. De acolo trebuia început”

arhitecta a precizat.

Ambulanța pentru Monumente a fost solicitată pentru această fază, proiect în care a activat ca voluntară încă din 2020. În ultimii ani a gestionat logistic diverse intervenții în nordul Moldovei și era familiar cu modul de operare al proiectului.

„Mi-a fost mai ușor să fiu legătura dintre comunitate, administrația publică și Ambulanța pentru Monumente”, spune ea.

Ambulanța pentru Monumente a activat pe parcursul a două săptămâni, concentrându-se pe stabilizarea acoperișului. Echipa a adus meșteri specializați, documentație exhaustivă și toate materialele indispensabile, în timp ce comunitatea a asigurat cazarea și alimentația voluntarilor.

Amina Parasca afirmă că reacția localnicilor a depășit așteptările.

„Au fost oameni care au gătit gratuit pentru voluntari. Primeam prăjituri pe șantier la fiecare gustare. A fost un efort din partea tuturor”

Ea relatează.

Primarul Marcel Chelariu a subliniat importanța logisticii și a finanțării pentru proiect, menționând că autoritățile locale au asigurat sprijinul necesar pentru desfășurarea lucrărilor.

În timp ce unii găteau, alții veneau pe șantier după programul de lucru. „Foarte mulți bărbați din sat veneau seara, după muncă, să ne ajute”, povestește arhitecta. Unul dintre ei „m-a întrebat când se termină intervenția. I-am spus că la finalul săptămânii. Mi-a răspuns foarte supărat că îi pare rău, pentru că nu o să mai fie atâta lume și atâta viață în sat”, își amintește ea.

„Încă nu s-au pierdut comunitățile”

La încheierea intervenției, Amina Parasca a exprimat dorința ca opera să fie celebrată printr-o ceremonie accesibilă întregii comunități.

„M-am gândit că ar fi frumos să avem un eveniment de final, dar nu mai organizasem niciodată ceva de asemenea amploare”, a povestit arhitecta pentru HotNews. A cerut sprijinul Asociației Nord, organizatoarea festivalului Zilele Nordului. „Nu aveam așteptări. Eu voiam doar să aflu cum se organizează un astfel de eveniment. Ei s-au oferit să ne ajute cu tot.”

Ulterior, s-a pus în căutarea artiștilor locali și ai satelor vecine. Toți aceștia au fost de acord să ofere interpretări fără remunerație. Odată ce afișul era deja imprimat, o altă tânără cântăreață de muzică populară, Cosmina Lupu, a contactat-o, menționând că bunica ei provine din Lișna și că ar dori să se alăture evenimentului.

Totul a fost gătit de către localnici.

„Ne-am gândit că cine dorește poate să gătească și vom oferi mâncarea gratuit. Au fost opt sau zece femei din sat care au făcut sarmale și cozonaci. Un domn a făcut mâncare la ceaun. A fost o atmosferă foarte primitoare”

își amintește Amina Parasca.

„Am văzut că încă nu s-au pierdut comunitățile”

adaugă ea.

La sfârșitul serii, s-au acumulat peste 13.000 de lei.

„Pentru că colaborăm cu voluntari, în faza inițială nu este necesar un buget mare. Costurile principale nu provin din materiale, ci din forța de muncă. În plus, reușim să realizăm o porțiune din lucrare alături de voluntari și

Galerie de fotografii (+9)

În satul Lișna din Botoșani, localnici și voluntari au luat parte la un festival caritabil dedicat salvării fostei școli, iar fotografia a fost postată pe Facebook de Ambulană pentru Monumente – Moldova Nord.