În noaptea de sâmbătă spre duminică, România adoptă ora de iarnă. Ceasurile sunt setate cu o oră înapoi, iar duminica va însuma 25 de ore. Această tradiție s-a născut în Primul Război Mondial, când Germania căuta modalități de a conserva cărbune, însă impactul modificării orei asupra corpului uman este mult mai complex decât simpla obținere a unei ore suplimentare de somn.
Ora de iarnă și mitul agricultorilor
Se susține că introducerea schimbării orei s-a realizat în beneficiul fermierilor, însă realitatea diferă. Agricultorii își planifică activitățile pe baza luminii solare, nu pe baza unui ceas. Această modificare nu alterează lungimea zilei și nu oferă lumină suplimentară, ci doar ajustează marcajele orare pentru răsărit și apus.
Citește șiVideo: Preot moare în liturghie, lovit de cruce în altar
Statele Unite, în perioada Primului Război Mondial, au asistat la o luptă intensă a fermierilor împotriva schimbării orei, pe care o percep ca o imposiție a orașelor asupra satelor. De la început, mulți agricultori s-au opus vehement acestei inițiative. În ciuda rezistenței, agricultorii au rămas legați de o măsură pe care majoritatea dintre ei o detestau.
Benjamin Franklin a făcut o glumă.
Benjamin Franklin este deseori prezentat ca creatorul orei de vară. În 1784, în timp ce ocupa funcția de ambasador al Statelor Unite în Franța, a expediat o scrisoare anonimă către un ziar parizian. În propunere, el sugera ca parizienii să se ridice mult mai devreme, pentru a evita consumul excesiv de lumânări seara. Printre metodele propuse pentru a-i stimula trezirea se numărau chiar și salvele de tun. Această comunicare era satiră, iar cititorii din acea perioadă au perceput-o în acest sens.
Vânătorul de insecte și schimbarea orei în timpul războiului
În 1895, un expert în insecte din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, a adus pentru prima dată o propunere serioasă. Acesta își dorea să beneficieze de o lumină mai intensă în serile târzii pentru a putea urmări insectele. În 1907, constructorul britanic William Willett a susținut, la rândul său, ideea de a muta ceasurile pentru a oferi mai mult timp activităților în aer liber. În acea perioadă, propunerile nu a fost ascultat.
Realizarea conceptului s-a materializat doar în anul 1916, în timpul unui război intens. Germania și Austria au fost primii care au schimbat ceasurile, având ca motiv economisirea cărbunelui. Obiectivul central a fost diminuarea consumului de energie pentru iluminat și valorificarea resurselor disponibile pentru susținerea industriei de război.
În România, 1932 a marcat introducerea orei de vară. Pe parcursul anilor, schimbarea dintre această oră și cea de iarnă s-a consolidat ca o regulă acceptată de numeroase state.
În ce mod s-a ajuns la includerea bomboanelor de Halloween în istoria schimbării orei?
Schimbarea orei a devenit ulterior o chestiune politică și economică. În anii ’80, în Statele Unite, o coaliție din care făceau parte și producătorii de dulciuri a cerut Congresului să prelungească perioada orei de vară până după Halloween. Argumentul era că o oră suplimentară de lumină ar fi mai sigură pentru copiii care merg din casă în casă pentru a primi bomboane.
În 1986, în timpul administrației Ronald Reagan, durata orei de vară a fost prelungită până la șapte luni. Ulterior, Asociația producătorilor de dulciuri a comunicat pentru The New York Times că s-au cheltuit doar $200 în campanie.
Ora de iarnă și reducerea consumului de energie: un adevăr pe jumătate.
Schimbarea orei a fost introdusă pentru a diminua consumul de energie al iluminatului artificial. În intervalul în care iluminatul constituia o componentă semnificativă a consumului, se putea observa efectele.
Cu toate acestea, economia de energie nu se reduce exclusiv la becuri. Schimbarea orei alterează modul în care energia este consumată pe parcursul zilei, influențând și momentele în care se activează iluminatul public și aparatele electrocasnice din locuințe.
Astăzi, pe măsură ce aerul condiționat și aparatele electronice devin uzuale, calculul devine mai dificil. Comisia Europeană afirmă că economiile de energie sunt limitate, motiv pentru care a sugerat abandonarea schimbării sezonieră a orei.
„Cum influențează modificarea orei funcționarea organismului?”
Schimbarea la ora de iarnă presupune retragerea cu o oră a ceasurilor, oferind, în teorie, un plus de o oră de somn pentru indivizi. În ciuda acestui avantaj, ajustarea orarului poate perturba temporar ritmul circadian, sistemul biologic ce controlează somnul și starea de veghe.
În perioadele imediat următoare modificării orei, se poate observa oboseala și dificultățile de concentrare, deși majoritatea oamenilor reușesc să se adapteze destul de rapid.
Mai multe studii au evidențiat legătura dintre modificările sezoniere ale orei și fluctuațiile riscului de accidente rutiere, infarcturi și accidente vasculare. Totuși, dovedirea unei relații cauză-efect directe rămâne greu de demonstrat în toate aceste situații.
Paradoxal, nici adoptarea continuă a ore de vară nu este privită de către toți specialiștii ca fiind o soluție perfectă. Aceasta ar putea genera, în special în sezonul rece, un decalaj mai pronunțat între ritmul biologic și programul social, deoarece răsăritul s-ar produce mai târziu în raport cu ora oficială.
Țările care nu schimbă ora?
Schimbarea sezonieră a orei nu reprezintă o normă globală. Multe țări nu o adoptă deloc, în special cele situate în proximitatea Ecuatorului, unde lungimea zilei variază foarte puțin pe parcursul anului.
Niciuna dintre puterile majore precum China, Japonia sau Rusia nu mai ajustează ora în concordanță cu anotimpurile.
În momentul în care România adoptă ora de iarnă.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră: ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, duminica va însuma 25 de ore.
Uniunea Europeană nu a renunțat la schimbarea sezonieră a orei. Parlamentul European a votat abolirea acestei practici în 2019, însă propunerea este blocată de atunci în Consiliu. Statele membre nu au ajuns la un acord privind ora care ar trebui păstrată permanent: unele țări din nord preferă ora de iarnă, în timp ce statele mediteraneene tind să favorizeze ora de vară.
Comisia Europeană a lansat încă programul de modificări a fusului orar până la anul 2031.
COMENTARII / 0