În urma demersurilor Asociației Parcul Natural București, Pădurea Băneasa din zona nordică a Capitalei a intrat în procesul de evaluare pentru a fi recunoscută ca o zonă naturală protejată la nivel național. Este un pas esențial către protecția acestei zone. Depunerea studiului științific la Academia Română a avut loc în data de 21 martie, într-o zi de sâmbătă. Această acțiune reprezintă primul pas într-un proces complex care ar putea conduce la crearea Parcului Natural Pădurea Băneasa.
Articolul continuă după această prezentare.
1221,5 hectare de teren din nordul Capitalei sunt propuse pentru protecție, având drept scop conservarea biodiversității și recunoașterea importanței sociale a zonei pentru București și localitățile învecinate.
Studiul prezentat arată că această suprafață, situată pe teritoriul Sectorului 1 și al comunelor Voluntari și Tunari, găzduiește un număr de 49 de specii protejate, precum și multiple specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni, nevertebrate și plante.
Citește șiDuminică norocoasă la Loto: patru premii însumează peste 270.000 de lei. Unde au fost jucate biletele
Conform datelor prezentate într-un infografic, cercetătorii au descoperit o biodiversitate remarcabilă în Pădurea Băneasa, și anume 115 specii de nevertebrate, 8 specii de amfibieni protejați, 7 specii de reptile, dintre care 6 sunt protejate, 49 de specii de păsări, dintre care 11 sunt protejate, și 28 de specii de mamifere, dintre care 16 sunt aflate sub protecție.
În plus, această pădure adăpostește o varietate impresionantă de floră, cu 80 de specii, ceea ce demonstrează că acest ecosistem urban are o valoare deosebit de mare și nu poate fi considerat doar o suprafață forestieră obișnuită de la marginea orașului.
Înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa a intrat într-o nouă etapă, după cum se anunță demararea procedurii în acest sens. Inițiativa vizează protecția și conservarea acestei zone naturale. Procedura a fost demarată potrivit anunțului făcut.
În cadrul evenimentului de lansare a studiului desfășurat în Pădurea Băneasa, Dan Bărbulescu, un reprezentant al Asociației Parcul Natural București, a menționat că scopul organizației este să aplice un model similar celui care a dus la crearea Parcului Natural Văcărești, de această dată pentru Pădurea Băneasa.
organizația încearcă să repete, în cazul Pădurii Băneasa, modelul care a stat la baza înființării Parcului Natural Văcărești
Înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa a devenit o prioritate, după cum afirmă sursele, care au precizat că procedura de creare a acestui parc a fost inițiată astăzi.
Studiul de fundamentare științifică a fost înaintat Academiei Române.
Se speră că procedura, care implică localitățile București, Voluntari și Tunari, va conduce la crearea unui nou parc natural în zona nordică a capitalei, și anume Pădurea Băneasa.
Anunțul a fost făcut după o întâlnire care a avut loc astăzi.
Bărbulescu a subliniat că argumentul pentru protejarea pădurii depășește simpla valoare estetică sau cantitatea de masă forestieră, fiind fundamentat și pe semnificația biodiversității, așa cum rezultă din documentația de teren. În urma cercetărilor, echipa a identificat și listat speciile prezente, 49 de specii protejate fiind incluse în studiu. Potrivit cercetării științifice, una dintre principalele concluzii subliniază necesitatea stringentă de a conserva habitatul natural pentru a preveni degradarea acestuia.
Un studiu recent a scos la iveală faptul că Pădurea Băneasa găzduiește o 49 de specii protejate, printre sutele de specii identificate de cercetători.
„Colegii mei au identificat sute de specii în Pădurea Băneasa, dintre care zeci de specii protejate. Pădurea Băneasa trebuie protejată nu doar ca peisaj și ca arbori, dar și din punct de vedere al biodiversității. Aceasta este una dintre concluziile studiului nostru”
subliniază importanța protecției acestei zone nu numai pentru valorile sale peisagistice și forestiere, ci și pentru biodiversitatea sa remarcabilă.
Argumentele includ importanța socială a acestei zone împădurite, care face obiectul unei evaluări detaliate.
Funcția socială a Pădurii Băneasa este evidențiată ca fiind extrem de importantă de către inițiatorii studiului, care subliniază rolul său în filtrarea particulelor poluante, precum și efectele benefice asupra temperaturii și fenomenului de „insulă de căldură urbană”.
10°C reprezintă diferența termică pe care o poate înregistra această zonă față de cele puternic asfaltate sau construite.
Totodată, Pădurea Băneasa este prezentată ca fiind un spațiu esențial pentru activitățile de recreere, educație și sănătate publică.
Dan Bărbulescu a subliniat în mod clar acest aspect ca fiind una dintre cele mai semnificative descoperiri ale cercetării, după cum rezultă din declarațiile sale recente.
Importanța socială a Pădurii Băneasa a fost reliefată ca fiind extrem de semnificativă, fiind considerată o parte esențială a moștenirii urbane.
Pădurea Băneasa reprezintă o componentă vitală a istoriei și amintirilor colective, oferind multiple oportunități de recreere și educație pentru zeci de mii, chiar sute de mii de persoane.
„E foarte important să menținem acest sistem în continuare accesibil, viabil”
, a accentuat el, evidențiind necesitatea de a păstra valoarea socială și biodiversitatea acestui spațiu verde.
Numeroși oameni se bucură de sunetele și potecile oferite de pădure, în timp ce copiii utilizează acest spațiu pentru activități educative și de joacă.
Oamenii se implică în activități fizice, cum ar fi alergatul, demonstrând astfel importanța Pădurii Băneasa în viața comunității.
Pădurea Băneasa a fost propusă pentru a deveni o arie naturală protejată, sub forma unui parc natural, datorită eforturilor civice susținute de comunitate și de diverse organizații neguvernamentale. Inițiativa de protejare a zonei a strâns 22.000 de semnături în sprijinul său, potrivit datelor prezentate. Acest demers a fost descris ca fiind unul civic.
Un demers civic semnificativ a fost lansat în scopul protejării Pădurii Băneasa, 22.000 de persoane și-au arătat sprijinul prin semnarea unei petiții.
„E foarte important să avem în acest demers alături de noi comunitatea, societatea, cetățenii, întotdeauna, mai ales dacă vorbim de mediul urban”
, a declarat Bărbulescu, subliniind importanța implicării comunității în protejarea Pădurii Băneasa.
Acest demers a fost caracterizat drept un demers civic de către cel care a vorbit despre el.
Respirația într-un mediu urban sufocant a devenit o problemă stringentă.
Ministra Mediului și-a exprimat sprijinul pentru instituirea unei noi zone protejate,
printr-o declarație care subliniază importanța conservării spațiilor verzi.
„Nu putem să respirăm ciment”
,
a afirmat ministra, reliefând astfel necesitatea protecției mediului înconjurător.
Această susținere reprezintă un pas semnificativ către ocrotirea unor noi arii naturale.
La eveniment, ministra Mediului, Diana Buzoianu a făcut legătura între inițiativa pentru Pădurea Băneasa și obiectivul mai amplu de a conserva pădurile situate în jurul orașelor mari, în special a celor periurbane.
Ministra a afirmat că Pădurea Băneasa reprezintă o componentă esențială a unei misiuni mai ample, care vizează protecția pădurilor și impactul lor social semnificativ asupra calității vieții a milioane de români.
„Pădurea Băneasa este practic parte din această misiune mai mare. O misiune pe care o avem de a proteja pădurile, care au un rol social eminamente legat de calitatea vieții a milioane de români”
Dezvoltarea urbană exercită o presiune considerabilă, însă necesitatea de a avea spații verzi și păduri la îndemâna locuitorilor orașelor rămâne o prioritate.
Această afirmație a fost făcută în contextul în care accesibilitatea la zonele naturale devine din ce în ce mai importantă.
Dezvoltarea și calitatea vieții sunt două aspecte care exercită o presiune considerabilă asupra noastră. Această presiune, deși legitimă până la un anumit punct, trebuie să fie recunoscută. În același timp, dorința de a trăi într-un mediu mai verde și mai puțin cimentat devine din ce în ce mai puternică.
„Realitatea este că există o presiune foarte mare, pusă inclusiv pe dezvoltare. Și da, este o presiune care trebuie să fie recunoscută, până într-un punct este legitimă. În același timp, vine în paralel și cu o presiune pusă pe calitatea vieții, în sensul în care știm cu toții că nu putem să respirăm ciment. Știm cu toții că nu putem să locuim numai în gri. Putem să avem și avem nevoie de altfel de spații verzi în jurul nostru, de pădurile cu care alte generații s-au bucurat și pe care noi trebuie să le lăsăm mai departe generațiilor viitoare”
, a declarat Buzoianu.
Procedura administrativă pentru desemnarea zonei protejate va fi continuată de către autoritățile centrale după ce studiul a fost înaintat Academiei Române, a declarat ministra. Următorul pas în acest proces va fi realizat la nivel central.
Un moment crucial a fost atins astăzi, potrivit declarațiilor acesteia, Academia Română fiind așteptată să se pronunțe în legătură cu categoria de arie protejată ce urmează a fi atribuită.
„Astăzi facem un pas esențial. Academia se va pronunța exact care este tipul de arie protejată, dar, indiferent de situație, scopul principal, misiunea noastră principală este să protejăm această pădure”
Procedura urmează să fie definitivată după ce toate documentele necesare vor fi fost adunate, a declarat Diana Buzoianu, care a adăugat că Ministerul Mediului își asumă în mod public acest angajament.
Următorul pas către protecția Pădurii Băneasa va fi făcut de Ministerul Mediului atunci când toate documentele necesare vor fi disponibile.
„Ne asumăm ferm că vrem să protejăm această pădure”
, a afirmat ministra, adăugând că odată ce toate procedurile vor fi îndeplinite, se va trece la declararea oficială a statutului de protejare.
Decizia ministerului este condiționată de obținerea tuturor documentelor cerute pentru acest proces.
În cazul în care va obține statutul de parc natural, Pădurea Băneasa va necesita un plan de administrare adecvat. Transformarea sa într-o arie naturală protejată se bazează pe un studiu detaliat înaintat Academiei Române, care evidențiază importanța biodiversității, rolul social și riscul de degradare al zonei. În prezent, cercetările au identificat 49 de specii protejate în cadrul acestui ecosistem.
În urma solicitărilor venite din partea presei, ministra Mediului a oferit detalii suplimentare, menționând că în acest moment Pădurea Băneasa se află sub administrarea Romsilva.
Însă, această situație ar putea suferi modificări în urma procesului de declarare a unei noi arii protejate.
Dacă statutul de parc natural va fi acordat pădurii Băneasa, atunci gestionarea acesteia ar putea fi asumată de către instituții aflate sub autoritatea Ministerului Mediului sau ar putea fi încredințată unei entități mixte.
În prezent, Romsilva este entitatea responsabilă cu administrarea pădurii.
Ulterior declarării sale ca arie naturală protejată, aceasta ar putea fi încredințată unei entități subordonate Ministerului Mediului sau ar putea fi gestionată de o structură comună, alcătuită din multiple autorități, inclusiv prin parteneriat cu entitățile societății civile, potrivit spuselor acesteia.
„În momentul de față, pădurea este administrată de Romsilva. În momentul în care va deveni arie naturală protejată, ea poate intra în administrarea unei structuri din subordinea Ministerului Mediului sau poate fi dată în administrarea unei structuri comune, formate din mai multe autorități, inclusiv în parteneriat cu societatea civilă”
O abordare favorizată presupune instituirea unui mecanism de gestionare care să reunească autorități publice și reprezentanți ai comunității locale.
O abordare optimă ar presupune crearea unei entități care să reunească reprezentanți ai ministerului, ai administrațiilor locale din zonele în care este situat Pădurea Băneasa, precum și ai organizațiilor neguvernamentale, cu scopul de a gestiona eficient Parcul Natural Pădurea Băneasa.
Schimbări semnificative ar putea avea loc în cazul în care Pădurea Băneasa ar fi declarată parc natural. Pădurea Băneasa se află pe ordinea de zi a Academiei Române, care a recepționat un studiu privind potențiala protejare a zonei. Protecția ar fi justificată prin biodiversitatea și rolul social pe care pădurea le îndeplinește, dar și prin riscul de degradare. În prezent, 49 de specii protejate au fost identificate în cadrul studiului depus.
Schimbări semnificative ar putea surveni în administrarea Pădurii Băneasa, în urma declarării sale ca arie naturală protejată, potrivit organizatorilor, care au Pădurea Băneasa în vizor pentru protecție.
Regimul de proprietate nu ar suferi modificări imediate, însă metoda de administrare a zonei ar cunoaște schimbări esențiale, au explicat aceștia în răspunsurile oferite presei.
Schimbarea de accent în strategia de protecție a pădurii ar putea avea loc sub conducerea lui Dan Bărbulescu, care a menționat că protejarea speciilor, a peisajului și a funcțiilor sociale ale pădurii ar putea deveni priorități.
Schimbări administrative privind proprietatea nu sunt anticipate, însă viziunea de management pentru Pădurea Băneasa urmează să fie reevaluată.
„Din punct de vedere administrativ nu se va schimba nimic în ceea ce privește proprietatea. Se va schimba însă viziunea de management a Pădurii Băneasa, pentru că elementul natural va fi scos în evidență, elementul social la fel va fi scos în evidență, iar gestionarea pădurii, pe viitor, va ține cont de aceste lucruri, astfel încât să se găsească un echilibru între nevoile naturii și nevoile oamenilor”
Această abordare are drept scop să echilibreze cerințele umane cu protecția mediului natural.
În cadrul Centurii Verzi București-Ilfov, se află Pădurea Băneasa, care ar putea obține statutul de arie naturală protejată, sub denumirea de Parcul Natural Pădurea Băneasa. Un studiu recent înaintat către Academia Română evidențiază importanța acestui ecosistem, invocând biodiversitatea și rolul social pe care îl îndeplinește, dar și riscul crescut de degradare. Conform cercetării, au fost identificate 49 de specii protejate în cadrul acestui studiu.
Un nou impuls pentru protecția Pădurii Băneasa vine și de la Fundația Centura Verde.
Alex Găvan, inițiatorul proiectului Centurii Verzi București-Ilfov și al extinderii acestuia la nivel național, confirmă că această pădure este deja integrată în sistemul respectiv.
În mod concret, Pădurea Băneasa face deja parte din Centura Verde București-Ilfov, potrivit declarațiilor lui Alex Găvan.
Urmărind o posibilă transformare a zonei în arie protejată, s-a menționat că Pădurea Băneasa reprezintă practic o componentă esențială a Centretei Verzi București-Ilfov și punctul de tangență cu municipiul București.
„Pădurea Băneasa este, de facto, parte din Centura Verde București–Ilfov și locul prin care aceasta atinge Capitala”
Măsura de creare a Parcului Natural Pădurea Băneasa, preconizată de către Găvan, reprezintă o completare firească a demersurilor întreprinse deja pentru ocrotirea pădurilor din vecinătatea orașului.
Protecția pădurii a fost consolidată prin noul Cod Silvic, care interzice tăierile comerciale pe toate cele 26.000 de hectare de pădure din Ilfov, inclusiv sectorul din Băneasa aparținând județului, permițând doar activitățile obișnuite de întreținere și reconstrucție ecologică, a fost afirmat într-o declarație publică.
„În urma campaniei noastre «Împreună pentru Centura Verde», toate cele 26.000 de hectare de pădure din Ilfov, inclusiv partea din Băneasa care ține de județ, au fost protejate prin noul Cod Silvic de tăieri comerciale (permițând doar lucrări uzuale de îngrijire a pădurii și cele de reconstrucție ecologică), redându-le astfel funcția socială și de protecție.”
Extinderea prevederilor în zona Capitalei a fost anunțată de către Găvan, care a precizat că acestea vor fi aplicate și în București.
Potrivit acelorași reglementări incluse în noul Cod, zona Băneasa aparținând Bucureștiului va fi protejată de exploatarea comercială, odată ce metodologia de desemnare a Centurilor Verzi din jurul tuturor orașelor țării va primi unda verde de la Minister.
„De asemenea, aceleași prevederi incluse în noul Cod prevăd că și partea din Băneasa care ține de București nu va mai putea fi exploatată comercial, odată ce metodologia de desemnare a Centurilor Verzi din jurul tuturor orașelor țării (și la care lucrăm) va fi adoptată de către Minister”
În acest moment, procesul respectiv urmează să intre într-o fază caracterizată prin proceduri administrative și implicații politice.
Potrivit inițiatorilor, un moment crucial urmează să aibă loc atunci când planul de creare a parcului natural va fi supus votului în consiliile locale și, ulterior, la nivel guvernamental. În acest context, sprijinul politic și instituțional va fi la fel de important ca argumentele științifice prezentate.
Potrivit lui Dan Bărbulescu, un anumit moment al deciziei finale se poate dovedi extrem de sensibil, după cum reiese din experiența acumulată în cazul Văcărești.
Acest avertisment a fost lansat de Dan Bărbulescu.
Într-o perioadă viitoare, adevaratele intenții ale partenerilor privind ocrotirea mediului vor fi elucidate și vor constitui un moment politic crucial.
„Va fi un moment politic în care se va vedea interesul adevărat al partenerilor pentru protecția naturii”
a afirmat acesta.
În prezent, un studiu înaintat Academiei Române are drept scop stabilirea fundamentului științific al unei inițiative, care, potrivit promotorilor săi, nu ar trebui să fie percepută ca un impediment pentru progres, ci mai degrabă ca un exemplu de dezvoltare urbană echilibrată.
Crearea unui parc natural în zona Băneasa nu ar constitui un obstacol, ci mai degrabă o oportunitate pentru o evoluție echilibrată și responsabilă, unde necesitățile umane și protecția mediului sunt conciliate.
Această inițiativă ar impulsiona o dezvoltare sustenabilă și conștientă de importanța conservării naturii.
„Înființarea Parcului Natural Pădurea Băneasa nu înseamnă blocaj, nu înseamnă întrerupere a dezvoltării. Înseamnă un avânt dat unei dezvoltări durabile, responsabile, în care obiectivele și interesele oamenilor merg în paralel cu interesele naturii”
, a declarat Bărbulescu.
Au apărut critici privind modul în care este administrată pădurea, inclusiv problema drumului construit în interiorul acesteia.
Problemele legate de administrarea eficientă a pădurii au fost recunoscute de către oficiali ca fiind factori care au determinat nevoia de a desemna o zonă protejată, având în vedere dificultățile întâmpinate în gestionarea adecvată a pădurii până în momentul de față.
Oficialii au admis că aceste probleme au jucat un rol esențial în decizia de a declara o arie naturală protejată.
Numeroase critici au fost formulate în legătură cu modul de administrare a Pădurii Băneasa, după cum a afirmat ministra Mediului, care a adăugat că
„Dacă lucrurile ar fi fost gestionate exemplar, probabil nu ar mai fi fost nevoie de acest demers”
.
Există opinii divergente legate de drumul forestier din interiorul pădurii care permite circulația autovehiculelor.
Urmărirea aplicării măsurilor de remediere a fost anunțată ca fiind pe ordinea de zi de către Buzoianu, care a și făcut publică această declarație.
„Corpul de control a stabilit că drumul nu a fost realizat legal și a cerut măsuri de remediere. Vom urmări dacă aceste măsuri sunt aplicate, iar dacă nu, vor fi urmate toate căile legale”
, a precizat el.
În momentul de față, circulația vehiculelor automobile este încă permisă pe respectiva porțiune de drum.
Declarația primarului din Sectorul 1 a sublinat importanța Pădurii Băneasa pentru București, afirmând:
„Pădurea Băneasa aparține Bucureștiului”
. Această declarație reflectă legătura strânsă a pădurii cu orașul.
Transformarea Pădurii Băneasa într-o arie naturală protejată a fost salutată de către George Tuță, primarul Sectorului 1, care a exprimat sprijinul autorității locale pentru această inițiativă, accentuând importanța biodiversității, educației și accesului public în administrarea viitoarei zone protejate.
Transformarea unui canton din respectiva zonă într-un spațiu verde destinat naturii urbane a fost, de asemenea, anunțată de către edile.
George Tuță a exprimat viziunea sa pentru transformarea unei clădiri din spate într-un centru dedicat biodiversității, educației și culturii.
În prezent, se lucrează la pregătirea documentației necesare pentru realizarea acestui proiect.
Se preconizează că în acest an va fi desemnat un constructor care să amenajeze clădirea respectivă, inclusiv o orangerie, astfel încât aceasta să devină un spațiu deschis pentru dezbateri și pentru toți cei interesați de fauna și flora Pădurii Băneasa.
„Cantonul din spatele nostru este un canton de salubritate, pe care vrem să-l transformăm într-un canton de biodiversitate, educație și cultură. Suntem în faza de pregătire a documentației. Anul acesta, cu siguranță, vom avea un constructor care să amenajeze clădirea aceea cu orangerie, în așa fel încât cât mai multe astfel de dezbateri și toți cei interesați de fauna și flora Pădurii Băneasa să aibă un spațiu deschis”
, a declarat George Tuță.
Interesul public și dimensiunea istorică a chestiunii sunt invocate de către primar, care consideră că această pădure ar trebui să fie recuperată pentru locuitorii Bucureștiului și pentru binele comun.
Unificarea forțelor pentru revenirea Pădurii Băneasa în posesia publicului bucureștean, a Primăriei Capitalei, dar și pentru accesul liber al cetățenilor este considerată oportună de către acesta.
Actualmente, numeroase parcele din Pădurea Băneasa se află în proprietate privată sau sunt administrate de Romsilva. Potrivit legislației în vigoare, Pădurea Băneasa este considerată a fi un bun al Bucureștiului.
„Cred că e momentul să ne unim forțele ca Pădurea Băneasa să revină bucureștenilor, Primăriei Capitalei și, categoric, accesului public. Astăzi avem foarte multe parcele care sunt private sau sunt în administrare Romsilva, dar, așa cum zice legea, și cred că acțiunea în instanță n-ar trebui să întârzie, Pădurea Băneasa aparține Bucureștiului”
În prezent, pădurea Băneasa se confruntă cu o situație nefastă, iar intervenția urgentă a unei structuri de conducere care să integreze reprezentanții autorităților, experții și membrii societății civile este considerată necesară.
În prezent, starea pădurii este una precară. Tuță a susținut că este necesară o abordare comună de management, care să implice toate părțile interesate, inclusiv primăriile, experții de la Romsilva, asociațiile nonguvernamentale și cetățenii, pentru a asigura îngrijirea eficientă a pădurii și a lacurilor din București.
„Astăzi, pădurea arată rău. Cred că prin această soluție de management, împreună cu toți cei care sunt implicați în administrarea pădurii, fie că sunt primăriile, fie că sunt experții de la Romsilva, fie că sunteți dumneavoastră, asociațiile nonguvernamentale, sau efectiv cetățeni, trebuie să avem un organism care să îngrijească atât verdele, dar să nu uităm nici albastru, că și lacurile Bucureștiului au nevoie de asemenea atenție”
COMENTARII / 0