Pădurea Hoia-Baciu, devastată lângă Cluj: hectare tăiate „la ras”

Un dosar penal a fost deschis după ce mai multe hectare din pădurea Hoia, situată în apropierea orașului Cluj-Napoca, au fost tăiate complet de angajații Romsilva.
În urma controlului efectuat de inspectorii Gărzii Forestiere, s-a stabilit că numărul de arbori doborâți a depășit limitele permise de lege, motiv pentru care procurorii au fost sesizați.
Pe lângă aceasta, au mai fost identificate nereguli suplimentare care au dus la sesizarea Gărzii de Mediu.

Însă, până în prezent, această măsură nu a fost luată, iar șeful Direcției Silvice Cluj a declarat că prioritatea rămâne producția de lemn, în defavoarea rolului social al pădurii.
Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la Stat.

Citește șiÎmpușcături în timpul unei petreceri în aer liber: 12 adolescenți au fost răniți

O devastare fără precedent a fost semnalată în zona respectivă, potrivit declarațiilor lui Toma Petcu, jurnalist Digi24.

Doamne, ce este aici, au ras tot, tot… ras, nu a mai rămas nimic în picioare.

Foarte aproape de oraș, pădurea Hoia reprezintă un spațiu de recreare pentru locuitorii din Cluj-Napoca, care zilnic vin aici pentru activități sportive, plimbări sau simple întâlniri în natură.
Datorită reputației sale de a fi un loc unde se produc fenomene paranormale de diferite tipuri, această pădure a devenit cunoscută la nivel național.
În consecință, asociațiile de protecție a mediului și locuitorii din zonă se luptă pentru conservarea pădure Hoia în forma sa actuală.

Este necesar ca tăierile la ras să înceteze în pădurea Hoia-Baciu, afirmă Adrian Dohotaru, militant pentru protecția mediului, argumentând că acest spațiu ar trebui să aibă o altă soartă.

În pădurea Hoia-Baciu nu ar mai trebui să fie tăieri la ras dintr-un motiv simplu, o propunem ca arie naturală protejată. Există un acord, deocamdată verbal, din partea autorităților.

Această idee a fost susținută și de către același activist.

Se va urmări protejarea Hoia-Baciu.

Funcția de producție are prioritate în cazul în care nu este vorba despre o arie naturală protejată, după cum afirmă Viorel Mihiș, director al Direcției Silvice Cluj.

Nefiind arie naturală protejată, primează funcția de producție, funcția socială este pe locul doi.

În urma unei decizii luate de angajații Romsilva, o suprafață considerabilă de pădure a fost supusă unei tăieri masive, cunoscută sub numele de tăiere de substituire. Această operațiune a vizat eliminarea copacilor mai puțin rentabili din punct de vedere economic, cu scopul de a fi înlocuiți ulterior cu specii mai valoroase, precum stejarii și gorunii. În mod ironic, printre arborii tăiați s-au numărat și numeroși stejari seculari, care erau deja prezenți în acea zonă, adică exact tipul de arbori pe care angajații Romsilva afirmă că doresc să îi planteze în prezent.

În mod evident, atunci când se efectuează o tăiere la ras, toți arborii existenți în zonă sunt în mod obligatoriu tăiați.

În urma unei investigații, un reporter a adresat o întrebare pertinentă Viorel Mihiș, director al Direcției Silvice Cluj, referitoare la specia de arbori care au fost recent tăiați.
Reporter: Care este specia acestor arbori care au fost tăiați?
Viorel Mihiș a răspuns că, după o evaluare preliminară, se pare că aceștia sunt stejari.

Ce văd aici pare stejar.

La care reporterul a confirmat: Stejar.
Viorel Mihiș a reconfirmat această informație:

Da

.
Reporterul a ridicat apoi o altă întrebare: Și dumneavoastră ați procedat la tăierea acestor stejari pentru a planta ulterior alți stejari?
Viorel Mihiș a explicat că, deși scopul este reînnoirea, metoda utilizată a fost una de tăiere la ras, ceea ce implică tăierea tuturor arborilor existenți în zonă.

Da, dar fiind vorba de o tăiere la ras, clar se taie toți arborii care sunt prezenți acolo.

Toma Petcu, reporter la Digi24, remarcă:

Priviți dimensiunile impresionante ale acestui trunchi de copac, cu un diametru care depășește cu siguranță un metru, fără să fi fost luat în considerare, și care a fost tăiat, fiind probabil un arbore cu o vechime de peste 100 de ani.

Potrivit șefului de ocol, arborii de stejar care au fost tăiați cu drujba prezintă semne de boală și se află în diferite faze de descompunere.

Întrebarea a fost ridicată în legătură cu starea unui anumit arbore.Reporter a dorit să afle mai multe despre acesta. Radu Bara, șeful Ocolului Silvic Cluj, a răspuns afirmativ, menționând că arborelui îi lipsea ceva.

Da, aici e bun.

a adăugat el. Dar Radu Bara a precizat că partea superioară a arborelui pre prezenta unele deficiențe.

Este bun dar la vârf era uscat, da.

Reporter a insistat asupra acestui aspect. Radu Bara a explicat că nu era o problemă izolată.

Vedeți că are și dimensiuni mai mici.

Reporter a revenit cu o întrebare.

Auziți, poate la vârf avea o ramură, o creangă uscată, nu era tot uscat.

Răspunsul lui Radu Bara a fost evident.

Nu, nu, în treimea superioară era uscat.

Reporter a continuat să întrebe.

Da? Tot?

Radu Bara a confirmat.

Sigur că da, nu le luam altfel.

O nouă întrebare a urmat.

Păi, le luați că aveați tăiere la ras, nu îl lăsați acolo chiar dacă era bun, corect?

Radu Bara a încuviințat.

Da.

În urma unei investigații, jurnalistul Toma Petcu de la Digi24 relatează următoarele: O nouă zonă a fost supusă tăierii, fiind la fel de extinsă, dacă nu chiar mai mare decât precedenta, distrugându-se complet…

Uite, sunt cioatele mai vechi, deci aici s-a tăiat acum doi ani sau acum un an.

din eroare a fost refacut, aici este varianta corectă:

Jurnalistul Toma Petcu de la Digi24 a observat că o nouă suprafață a fost tăiată la fel de amplu, poate chiar mai mult decât cea văzută anterior…
Sunt și resturi de cioate mai vechi de acum doi sau un an de zile.

Nu s-a obținut aprobarea pentru planul de amenajare prin ordin ministerial. Documentul rămâne astfel nevalidat. Procesul de validare nu a ajuns încă la finalizare.

În urma unui control, reprezentanții Gărzii Forestiere au descoperit că numărul de arbori tăiați de angajații Romsilva depășea limitele legale. Această constatare a dus la sesizarea procurorilor în vederea inițierii unui dosar penal.

Ștețco Istrate, inspector-șef al Garda Forestieră Cluj, a declarat:

Poți merge pe abuz în serviciu, noi mergem în direcția abuzului în serviciu.

Acesta a explicat că în cazul tăierilor rase, când se efectuează două parchete, este necesar să fie lăsată o bandă de protecție de cel puțin două înălțimi de arbore, adică 60 de metri, între cele două.
Însă, după măsurătorile efectuate cu ajutorul GIS, s-a constatat că banda rămasă are o lățime de aproximativ 40 de metri.
Această situație constituie încălcarea legii, motiv pentru care Istrate Ștețco a informat Parchetul în acest sens.
Un Reporter a întrebat dacă acest fapt duce la deschiderea unui dosar penal, la care Istrate Ștețco a răspuns:

Da, da, da.

Romsilva afirmă că activitățile de tăiere sunt conforme legislației și sunt specificate în planul de gestionare forestieră, un document fundamental pentru administrarea resurselor forestiere, care reglementează, între altele, ce anume, cum și în ce cantitate poate fi tăiat dintr-o anumită zonă forestieră.
În conformitate cu reglementările actuale din domeniul silviculturii, un astfel de plan este considerat valid doar dacă este aprobat printr-un ordin emis de ministru și este însoțit în prealabil de avizul de protecție a mediului și de avizul comisiei tehnice specializate în silvicultură, cunoscută sub abrevierea CTAS.
Însă, planul care include și pădurea Hoia nu a fost aprobat prin ordin de ministru, fiind lipsit de avizul de protecție a mediului, deținând doar avizul CTAS.

Viorel Mihiș, directorul Direcției Silvice Cluj

, în fața unei camere de filmat, a declarat fără echivoc că avizul de protecție a mediului există.

Un reporter a adresat o întrebare pertinentă: Toate autorizațiile necesare pentru realizarea acestui proiect au fost obținute?
Viorel Mihiș, director al Direcției Silvice Cluj, a răspuns afirmativ:

Da, din ce știu eu, da.

Reporterul a insistat: Există și acordul Direcției de Mediu?
Viorel Mihiș a confirmat din nou:

Da, din ce știu eu, este.

La întrebarea reporterului dacă poate prezenta documentul, Viorel Mihiș a răspuns:

Nu vi-l pot arăta acum, dar pregătim documentele și nu-i problemă.

Un director a fost luat în flagrant de către un subordonat, în urma unei declarații șocante:

„Avizul de la mediu nu îl am”

. Această afirmație a ridicat mari semne de întrebare cu privire la practicile interne ale instituției, fiind considerată o dezvăluire neașteptată. Subalternul a fost cel care a adus această situație în atenția publică.

Radu Bara, conducătorul Ocolului Silvic Cluj, admite că nu există un document de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de gestionare a pădurii Hoia-Baciu. Acest fapt este dezvăluit chiar de unul dintre subordonații săi. Potrivit acestuia,

nu există aviz de mediu

, iar planul de gestionare a pădurii nu a fost aprobat în conformitate cu legea. Cu toate acestea, Radu Bara susține că este suficient avizul emis de CTAS pentru a autoriza tăierea a hectare întregi de pădure „la ras”.

Un reporter a adresat o întrebare privind procesul de aprobare a unui plan de gestionare a pădurii, care necesită două tipuri de avize: unul de la o comisie și unul de la un organism de protecție a mediului.
Radu Bara, directorul Ocolului Silvic Cluj, a confirmat acest lucru spunând Da.
Reporterul a continuat întrebând dacă Radu Bara a primit doar avizul de la comisie, iar acesta a răspuns Da.
În continuare, reporterul a întrebat dacă Radu Bara a primit și avizul de la organismul de protecție a mediului, iar răspunsul a fost Nu, de la mediu nu îl am, adăugând că are etapa de încadrare de la mediu.

Asta înseamnă că ordinul ministrului privind aprobarea planului de gestionare nu a fost semnat, corect?

La care Radu Bara a răspuns Corect.
Întrebat cum se explică tăierea pădurii fără aprobarea planului de gestionare, Radu Bara a explicat că s-a acționat în baza avizului CTAS, care este emis tot de minister.
Reporterul a remarcat că procedura legală nu a fost respectată, iar Radu Bara a afirmat Eu zic că da.

Ascunderea adevărului de către șeful de ocol vizează și un alt aspect: din 2023, exploatarea forestieră necesită mai mult decât avizul CTAS. De asemenea, datorită parțial suprapunerii amenajamentului peste o arie naturală protejată, acesta era obligat să informeze Agenția pentru Protecția Mediului pentru a iniția o procedură de revizuire care să respecte toate cerințele legale. Însă, această notificare nu a avut loc, iar exploatarea a continuat. Abia acum, după sesizarea Gărzii Forestiere, Garda de Mediu a fost informată.

Nu există restricții pentru procedura de mediu, deoarece aceasta nu a fost încă revizuită și nu s-au stabilit procente din volum, a declarat sursele apropiate situației.

„Fiind pe procedură de mediu nu am intrat pe revizuire și nu am procente din volum, deci nu am restricții”

Întrebarea privind necesitatea unui plan detaliat pentru tăierea arborilor a fost adresată Reporterului, care a răspuns: Nu ar trebui să aveți un plan, că dumneavoastră sunteți specialistul, nu eu, astfel încât să se stabilească clar cum, când se taie acolo, în ce cantități sau…

Nu, nu. Fiind pe procedură de mediu nu am intrat pe revizuire și nu am procente din volum, deci nu am restricții.

Această declarație a fost făcută de Radu Bara, șeful Ocolului Silvic Cluj.

Conform declarațiilor lui Istrate Ștețco, inspector șef al Gărzii Forestiere Cluj, suprapunerea parțială a amenajamentului pe arii protejate impunea elaborarea unui plan de monitorizare a activităților permise, așa cum se prevede în anexa doi a Hotărârii de Guvern nr. 236.

Având în vedere că amenjamentul se suprapune parțial pe arii protejate, trebuia un plan de monitorizare cu lucrările care se pot face, conform anexei doi de la Hotărârea de Guvern 236.

În legătură cu intervențiile în zonă, se poate afirma că activitățile respective se pot desfășura doar în baza avizului CTAS, însă Grigore Crăciun, director ANMAP Cluj a declarat că acest lucru nu este posibil fără ordinul de ministru.

Nu.

El a adăugat că situația poate fi lămurită în detaliu la Direcția Silvică, deoarece aceasta este instituția responsabilă cu astfel de probleme.
Reporter a întrebat despre posibilitatea efectuării unor lucrări în zonă, însă răspunsul a fost unul negativ.
În acest context, Grigore Crăciun a reiterat că ordinul de ministru este esențial pentru astfel de acțiuni.

Salvarea pădurii Hoia de la Cluj-Napoca de sub toporul tăietorilor și lăcomiei dezvoltatorilor imobiliari ar putea fi posibilă prin instituirea unui statut de arie naturală protejată.
Un studiu pertinent în această direcție a fost deja elaborat și se află în posesia Primăriei Cluj-Napoca de mai mulți ani, fără însă a fi fost făcut public sau a produce efecte concrete.
Într-un material viitor, intitulat Statul la Stat, vor fi relatate eforturile comunității locale în lupta contra autorităților naționale pentru protecția acestei importante zone verzi, ce se va întâmpla săptămâna viitoare.