Pe 10 septembrie a fost transmisă cererea referitoare la cele mai recente evaluări ale UNESCO privind inițiativele de protecție a peisajului minier din Roșia Montană, cu două săptămâni înainte de termenul limită stabilit în cadrul procesului în care Roșia Montană Gold Corporation a contestat hotărârea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a nu prelungi licența de concesiune pentru exploatarea minieră din Munții Apuseni.
Pe 20 iunie 2024, ANRM a anunțat că nu va prelungi licența de concesiune nr. 47/1999, care confera dreptul de a exploata minereurile auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană. Această licență, deținută de Societatea Roșia Montană Gold Corporation, a expirat în aceeași zi, în timp ce compania își ceruse prelungirea după ce a pierdut procesul intentat la Washington împotriva statului român.
Pe 2 octombrie, oficialii UNESCO au transmis răspunsul, după ce, la termenul stabilit la 23 septembrie, Curtea de Apel din Alba Iulia, în legătură cu anularea deciziei ANRMPSG, a reprogramat din nou procesul, fixând data de 18 noiembrie.
Citește șiAcordul dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat la PTF Albița-Leușeni a fost prelungit cu șase luni
Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO în iulie 2021, conform declarației Institutului Naţional al Patrimoniului, care a subliniat că Comitetul Patrimoniului Mondial, în cea de-a 44-a sesiune, a adoptat decizia prin consens.
„Valoarea universală excepţională a Peisajului cultural minier Roşia Montană – cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) şi (iv) definite de Convenţia Patrimoniului Mondial. O idee care a crescut şi a rezistat în ultimele două decenii – datorită comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, instituţiilor de specialitate, comunităţii locale şi societăţii civile strânse în jurul său şi adusă de România în atenţia UNESCO – este validată la cel mai înalt nivel, astăzi când ţara noastră sărbătoreşte 65 de ani de la aderarea la Convenţia UNESCO”, arăta atunci Institutul Naţional al Patrimoniului.
Potrivit instituției, situl Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, „recunoscându-i-se astfel atât vulnerabilitatea cât şi necesitatea luării de măsuri urgente de protecţie. În acest sens, este încurajată cooperarea internaţională şi este recomandată invitarea la Roşia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă şi un program de măsuri pentru asigurarea ieşirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol. Este astfel deschis drumul cooperării internaţionale pentru salvgardarea unei resurse culturale unice în lume, prin valorificarea potenţialului său economic în relaţie cu dezvoltarea turismului cultural şi de mediu, care însoţesc statutul de sit al patrimoniului mondial”, mai arata atunci instituția.
Stadiul de păstrare
5 ani după, situl din Roșia Montană continuă să fie înscris în categoria patrimoniului mondial în pericol, iar nu se poate stabili când ar putea fi eliminat de pe această listă.
Mediafax a primit un răspuns oficial de la UNESCO, transmis de către un purtător de cuvânt:
„Conservarea Peisajului Minier Roșia Montană a înregistrat progrese continue, dar condițiile pentru eliminarea acestuia de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol nu au fost încă îndeplinite. Principala amenințare, și anume potențiala reluare a activităților miniere, nu a fost complet înlăturată, deoarece contestațiile legale privind atât licența de exploatare, cât și procedurile de arbitraj rămân nerezolvate.
La cea de-a 48-a sesiune din iulie 2026, Comitetul Patrimoniului Mondial, organul de conducere al Convenției, format din 21 de state membre, a recunoscut eforturile continue depuse de autoritățile române, însă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile în finalizarea Planului de Management revizuit și a observat că mai multe măsuri corective rămân dependente de soluționarea procedurilor legale în curs. Comitetul a recunoscut, de asemenea, că termenul stabilit în 2023 pentru atingerea stării de conservare dorite se dovedește dificil de respectat din cauza acestor constrângeri legale. Prin urmare, Comitetul a decis să mențină proprietatea pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. (decizia completă a Comitetului, aici)
Nu a fost stabilit un calendar concret pentru eliminarea sa de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. O astfel de decizie va depinde de implementarea completă a măsurilor corective și de eliminarea definitivă a amenințărilor care continuă să afecteze Valoarea Universală Excepțională a proprietății, care se referă la atributele care au justificat înscrierea sa pe Lista Patrimoniului Mondial.”
Secvența evenimentelor din disputa internațională
În martie 2024, la Washington, România a obținut victoria în procesul inițiat de Gabriel Resources Ltd, după ce compania deținând 80,6858% din Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) s-a considerat afectată de statul român pentru refuzul de a aproba proiectul minier.
Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington este entitatea care a fost chemată să arbitreze diferendul de miliarde de dolari dintre canadienii de la Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care dezvolta proiectul minier aurifer cu același nume din Munții Apuseni , și statul român.
Decizia emisă de Tribunalului arbitral de la Washington în data de 8 martie 2024 a respins solicitările de despăgubiri ale companiei Gabriel Resources, care revendicase miliarde de dolari pentru a opri proiectul minier.
Tribunalul de Arbitraj de la Washington a determinat companiei Gabriel Resources Ltd. Canada să achite părții afectate o sumă de 1.154.774,34 de euro, echivalentă cu 30.284.053,32 lei și 928.641,70 dolari, inclusiv dobândă simplă calculată la rata unui titlu pe trei luni al Trezoreriei SUA, începând de la data pronunțării deciziei și până la rambursarea completă.
S-a contestat decizia, iar procedura de arbitraj încă nu s-a încheiat, astfel încât, până în prezent, fondurile provenite de la compania canadiană nu au ajuns în conturile statului.
În același timp, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba a instituit un sechestru asigurător asupra bunurilor mobile, iar participația majoritară pe care Gabriel Resources o deține la Roșia Montată Gold Corporation a fost subiectul acțiunii.
Procedura de arbitraj a fost inițiată de Gabriel Resources pe 21 iulie 2015 și a fost închisă de tribunal pe 14 septembrie 2023, conform înregistrărilor oficiale.
Conform calculelor prezentate, compania Gabriel Resources a înregistrat o pierdere de 3,286 miliarde de dolari, iar, incluzând dobânzile, aceasta s-ar ridica la 4,377 miliarde de dolari în 30 iunie 2017.
Într-un document ulterior, canadienii au transmis ICSD că ar fi dispusi să accepte aproximativ un sfert din despăgubirile inițial solicitate, în mod concret doar recuperarea investițiilor efective ale lor, estimată la 760 milioane dolari, plus dobânzi.
COMENTARII / 0