
Un eveniment tragic petrecut în urmă cu aproximativ patru ani pe Autostrada A1, soldat cu decesul unui pompier, a avut o turnură neașteptată. Conform unei motivări, victima și-a asumat un anumit nivel de risc care a contribuit la producerea fatalității. În acest context, șoferul autospecialei, care inițial se confrunta cu acuzații de ucidere din culpă formulate de procurorii militari, a fost achitat în primă instanță de către judecători.
18 mai 2022 a rămas o zi tragică pentru un echipaj de pompieri care intervenea pe Autostrada A1, la kilometrul 113, unde se desfășura o operațiune de stingere a unui incendiu de vegetație.
În urma unui accident provocat de șoferul unei autospeciale, un pompier și-a pierdut viața.
Se întâmpla în urmă cu aproximativ 4 ani.
2025 marchează momentul în care Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București a decis să-l deferă justiției pe plutonier adjunct, care acoperea funcția de șofer, sub acuzația de ucidere din culpă.
Într-un incident tragic, la 18.05.2022, în jurul orei 11:53, un pompier, plt. adj.(…) , care conducea un vehicul pe autostrada A1 București-Pitești, în direcția București, fiind în misiune de serviciu pentru stingerea unui incendiu, a executat o manevră de mers înapoi care a avut consecințe fatale pentru un membru al echipajului de pompieri, victima (…), anunță
procurorii militari
.
Ancheta procurorilor a stabilit circumstanțele producerii accidentului. Rezultatele investigației au fost prezentate recent. Detalii suplimentare nu au fost oferite până în prezent.
Nu sunt informații suplimentare disponibile
a declarat o sursă apropiată anchetei.
Conform datelor din dosar, se arată că autospeciala a fost oprită de șofer pe banda de urgență, după care colegii săi au ieșit și s-au îndreptat înspre zona în care avea loc incendiul.
Intervenția a fost gestionată de un comandant care a dat instrucțiuni șoferului autospecialei.
Pentru a poziționa vehiculul lângă foc, șoferului i s-a solicitat efectuarea unei manevre de mers înapoi.
În acel moment, un coleg al șoferului, adică victima, i-a oferit ghidare acestuia.
Inculpatul a declarat că, la un anumit moment, privind în oglinda retrovizoare din dreapta față, nu a mai zărit colegul său și a simțit ulterior că vehiculul a trecut peste un obiect.
La scurt timp după aceea, inculpatul a oprit automobilul, a acționat frâna de mână și a ieșit pentru a verifica situația.
Procurorii nu au putut determina cu exactitate dacă victima s-a mutat în mod deliberat sau a fost proiectată de pe glisiera laterală care desparte autostrada de câmp și a ajuns sub roțile autospecialei, de unde a fost extras de șofer fără să mai prezinte semne de viață.
Investigațiile au scos la iveală faptul că patru urme de frecare-alunecare au fost găsite pe parapetul dintre autostradă și câmp, în zona exactă unde a avut loc accidentul, în dreptul căruia victima se urcase.
- Analiza a arătat că aceste urme se află în zona în care s-a produs accidentul.
→ correctat la cerere
- Rezultatele anchetei au arătat că aceste urme de frecare-alunecare au fost identificate chiar în dreptul locului unde s-a produs accidentul.
Decizia instanței a fost luată după o analiză atentă a circumstanțelor, Judecător afirmând că modul în care victima a acționat a avut un impact semnificativ asupra evenimentului tragic.
„Nu poate fi ignorată nici contribuția victimei la producerea propriului deces”
a declarat Judecător în urma evaluării detaliate a situației.
Un șofer a fost deferit justiției sub acuzația de ucidere din culpă, o infracțiune care îi putea aduce o pedeapsă cu închisoarea de la unu la cinci ani.
În urma procesului, Tribunalul Militar București a dispus achitarea acestuia în primă instanță, printr-o decizie luată pe 18 martie.
Decizia instanței a fost luată pe baza faptului că Moartea victimei nu a rezultat din nerespectarea de către cel acuzat a normelor de circulație, ci mai degrabă din intrarea victimei în culoarul de deplasare al vehiculului specializat, fie ca urmare a alunecării de pe bara metalică de protecție, fie printr-o mișcare intenționată, arată Tribunalul Militar București în motivarea deciziei.
Decizia instanței scoate în evidență faptul că, în cele două scenarii posibile, conducătorul vehiculului nu avea obligația și nici măcar posibilitatea rezonabilă de a anticipa și de a evita situația.
„nu avea obligația și nici posibilitatea rezonabilă de a prevedea și de a o preveni”
În motivarea sentinței, s-a arătat că inculpatul a luat toate măsurile necesare, verificând mai întâi poziția victimei și constatând că se află într-o zonă sigură, pentru a iniția manevra în condiții de siguranță.
În aceste circumstanțe, nu se poate considera că inculpatul poartă responsabilitatea pentru un eveniment imprevizibil, care nu putea fi prevăzut și nici împiedicat prin măsuri rezonabile de precauție.
„Inculpatul care s-a asigurat corespunzător, a verificat poziția victimei, a constatat că aceasta se afla într-o zonă sigură și a inițiat manevra în condiții de siguranță nu poate fi ținut responsabil pentru un eveniment pe care nu l-a putut anticipa și pe care nicio măsură rezonabilă de precauție nu l-ar fi putut preveni”
Decizia instanței subliniază că victima a avut un rol semnificativ în circumstanțele care au dus la propria moarte, astfel că
„nu poate fi ignorată nici contribuția victimei la producerea propriului deces”
.
Această concluzie a fost prezentată de către judecător.
În urma analizei, s-a stabilit că pompierul victimă a încălcat procedurile de siguranță, având experiență și fiind instruit pentru astfel de situații.
„Deși avea rolul de a-l dirija pe inculpat la manevra de mers înapoi și deși era un pompier cu experiență, instruit pentru astfel de situații, a ales fie să se poziționeze pe creasta instabilă a glisierei metalice, de unde a alunecat, fie să se deplaseze voluntar în culoarul de mers al autospecialei, în ambele cazuri punându-și viața în pericol”
Această concluzie a fost menționată în motivarea deciziei de achitare a inculpatului.
În esență, s-a considerat că pompierul a fost în totalitate răspunzător de accidentul care i-a curmat viața.
Decizia instanței se bazează pe faptul că comportamentul victimei a jucat un rol crucial în producerea evenimentului tragic, a declarat judecătorul, care a adăugat că acest aspect întrerupe legătura de cauzalitate dintre fapta presupusă a celui acuzat și moartea victimei, din punct de vedere al imputării obiective.
Conduita victimei, potrivit judecătorului, „constituie factorul determinant al producerii rezultatului și întrerupe, din perspectiva imputării obiective, legătura dintre acțiunea inculpatului și decesul victimei”
Potrivit instanței, s-a stabilit că șoferul a demonstrat atenția necesară în circumstanțele date și a luat măsurile adecvate pentru a se asigura că manevra poate fi efectuată în siguranță, înainte de a începe manevra de mers înapoi.
Decizia instanței a fost clară în cazul respectiv, judecătorul afirmând că
„Rezultatul produs, respectiv decesul victimei, nu poate fi imputat inculpatului în plan obiectiv, întrucât acesta nu a creat un risc nepermis, iar decesul nu constituie o materializare a riscului inerent acțiunii sale, ci a unui risc exterior, determinat de conduita victimei”
.
În esență, s-a stabilit că decesul victimei nu a fost cauzat de o acțiune imprudentă a inculpatului, ci de un factor extern generat de comportamentul victimei însăși.
COMENTARII / 0