După ce și-a împlinit visul de a deveni mamă, Victoria Bodean, o profesoară de limba engleză din Republica Moldova, care suferă de paralizie cerebrală, vrea să folosească acum rețelele sociale ca să arate lumii cum pot fi depășite barierele tulburărilor neurologice, relatează El Pais.
numeroase femei consideră că a nu avea copii constituie o modalitate de emancipare, rezultată din capacitatea de a face alegeri – o decizie influențată de condițiile materiale, de factori fiziologici și de accesul la educație și oportunități.
Paralizia cerebrală nu a împiedicat Victoria să-și exercite această libertate de alegere. Spre surprinderea celor din jur, profesoara de 27 de ani a adus pe lume o fată – o victorie în toate aspectele.
Citește șiBYD vine la Salonul Auto București cu cea mai bună ofertă de până acum pentru Sealion 5, de la lansarea în România
Republica Moldova – Tânăra își dorește în prezent să își construiască o carieră ca creator de conținut și să prezinte lumii realitatea vieții unei persoane cu dizabilități.
În cadrul unui interviu pentru El Pais, Victoria a relatat că comunitatea din Strășeni a rămas în stare de șoc când au aflat că a născut, remarcându-se de posibilitatea ca o persoană cu dizabilități să devină însărcinată și de modul în care va crește fiica.
Victoria a precizat că scăderea mobilității, cauzată de tulburările neurologice, nu a schimbat dorința ei de a avea un copil sănătos.
Medicii susțineau că nu va rezista mai mult de câteva zile
Odată cu nașterea fiicei, părinții ei s-au despărțit, iar Victoria a ajuns să o crească cu sprijinul familiei sale în aceeași locuință în care și ea a crescut, în Moldova.
Victoria a dat primul ei interviu pentru El Pais cu 17 ani în urmă, în cadrul inițiativei „Copiii lumii”. În acea perioadă, avea doar 10 ani și a declarat că dorința cea mai mare era să dețină o păpușă gigantică.
În prezent, ea păstrează aceeași autonomie pe care o avea în copilărie, solicitând sprijin doar în situații de nevoi absolute. Victoria se deplasează cu ajutorul unui cadru de mers și reușește să urce scările aproape fără asistență.
Victoria s-a născut ca urmare a unei nașteri dificile, în timpul căreia medicii au pus accentul pe salvarea mamei, presupunând că bebelușul ar putea supraviețui doar câteva zile. În realitate, ea a demonstrat că acei profesioniști erau în eroare.
Cu toate că a început să vorbească și dezvoltarea sa intelectuală a progresat, unele din abilitățile ei motorii de bază au rămas în urmă. Nu putea să se ridice, să își țină capul sus sau să mestece.
În tot parcursul vieții sale, Victoria a trecut prin numeroase intervenții chirurgicale și a reușit să se adapteze la aceste dureri.
El a operat fiecare grup muscular din întregul corp, iar acest fapt a transformat mersul într-o experiență extrem de dureroasă.
Din momentul în care la doi ani a primit diagnosticul de paralizie cerebrală, părinții Victoriei au schimbat modul de a se adapta pentru a-i permite să ducă o viață cât mai apropiată de cea normală.
Mama ei a transmițat tehnici de masaj, în timp ce tatăl ei a reamenajat locuința familiei. La vârsta de cinci ani, Victoria a suferit prima intervenție chirurgicală cu laser – o procedură esențială pentru a-i permite să mestece alimente, să-și îmbunătățească vederea și să se deplaseze cu întregul picior, în loc să se sprijine doar pe degetele de la picioare.
Victoria a relatat că medicii i-au intervenit asupra toți mușchii corpului, rezultând într-o plimbare extrem de dureroasă. Deși reține toate formele de suferință experimentate de-a lungul anilor, ea se străduiește să nu se concentreze pe acestea. În ciuda numeroaselor intervenții chirurgicale, persistă încă dificultăți cu care a învățat să facă față.
Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, nu dispune de instituții de învățământ adaptate pentru persoanele cu mobilitate redusă, cum ar fi Victoria.
La vârsta de opt ani, ea a participat la școală pentru o săptămână. Nu a reușit să continue, deoarece unica ei preocupare era să se deplaseze de la un loc la altul cât mai rapid. Victoria nu a perceput discriminare, însă simțea că reprezintă un fardean pentru colegii săi, care întotdeauna o însoțeau și o asistau.
Întâlnirea cu experiența din SUA a determinat-o să nu mai realizeze că este diferită.
Victoria a petrecut copilăria și adolescența învățând în casă, iar ulterior a descoperit un plan de burse care oferea studenților șansa de a petrece un an în SUA.
Victoria, în vârstă de doar 16 ani, s-a stabilit în statul american Pennsylvania. Aici, ea a menționat că toate facilitățile de accesibilitate disponibile – rampe pentru persoane cu handicap, uși automate și acces facil la metrou – i-au permis să nu mai simtă diferența.
Statele Unite i-au furnizat soluții simple pentru problemele cotidiene, ceea ce a făcut ca Victoria să experimenteze acolo ceva foarte diferit de mediul cu care era familiară. După întoarcere, Victoria a început să se specializeze în învățământul special, predând copiilor limba engleză.
Excluderea rezultă, conform modelului social de dizabilitate, din barierele sociale precum educația și proiectarea urbană, și nu din diferențele fizice și funcționale.
Pentru Victoria, obținerea unui loc de muncă și creșterea fiicei sale constituie modalități prin care poate să învingă aceste obstacole.
COMENTARII / 0