Pride nu poate merge în „Bible Belt-ul românesc” – cazul Oradea

În ciuda susținerii de la Comisia Europeană, marșul Pride din Oradea nu a primit autorizație nici în acest an din partea primăriei din localitate. Organizatorii acuză instituția de „homofobie”, în timp ce reprezentanții primăriei invocă sesizările „a mii de cetățeni” din oraș care s-au opus evenimentului organizat de comunitatea LGBTQ. În spatele acestui refuz se află însă competiția religioasă dintre cultele importante din Bihor, un județ care face parte din așa-numitul „Bible Belt românesc”, spune un profesor de sociologie de la Universitatea din Oradea. 

• „Competiția religioasă produce militantism”, explică sociologul Adrian Hatos.
• Pentru prima dată de când respinge organizarea marșului Pride, primăria din Oradea a invocat „bunele moravuri”.
• „Expresia este foarte interpretabilă”, spune experta în relația cu autoritățile locale Oana Preda.

Iulian Dițiu, delegat al Asociației ARK, care coordonează marșul Pride, afirmă că, începând cu 2024, încearcă să organizeze din nou un eveniment de acest tip, însă autoritățile locale îl respund în mod constant, fără motive clare. Pride-urile, frecvente în Europa, au fost susținute de ani de zile în orașe mari din România, precum București, Cluj și Timișoara. În Oradea, însă, inițiativele au întâmpinat opoziție din partea administrației locale.

Iulian Dițiu. Foto: Facebook

Citește șiÎn noapte, Bucureștiul se pregătește: ce zone vor fi restricționate?

Dițiu relatează că în 2024 a propus o întâlnire publică într-un parc local, cu ateliere, proiecții cinematografice și întâlniri comunitare pentru persoanele LGBTQ din Oradea. Organizația a prezentat șapte sau opt variante, însă Comisia de Avizare a Primăriei a răspuns că niciunul dintre spațiile propuse nu era disponibil, deoarece ar fi avut loc „alte evenimente”. Dițiu afirmă că, în ziua respectivă, a verificat dacă acele evenimente s-au desfășurat cu adevărat, dar nu a găsit nicio confirmare.

În 2025, motivul respingerii a fost că pe toate cele 12 trasee propuse se desfășoară alte acțiuni publice, iar pe unul dintre acestea erau lucrări edilitare, spune Dițiu. Totuși, reprezentanții asociației și-au asumat organizarea marșului, la care au participat 500 de persoane, iar 3 organizatori și 6 participanți au fost amendați, cu 5000 de lei, respectiv cu sume între 500 și 1000 de lei. „Am contestat amenzile, dar încă nu au fost soluționate”, povestește Dițiu.

Alte acuzații privind „homofobia instituționalizată”

Anul acesta, răspunsul primăriei din Oradea a conținut, pe lângă deja cunoscutele motive „lucrările edilitare și alte evenimente deja aprobate” pe toate cele 115 trasee propuse și unul nou. Este vorba despre „numeroasele reclamaţii de la cetățenii municipiului Oradea privind încălcarea normelor de conduită socială și a bunelor moravuri prin organizarea respectivului Marș de către Asociația ARK Oradea!”, după cum scrie în adresa primită de la primărie de Asociația ARK. 

Concluzia Primăriei evidențiază homofobia instituționalizată și discriminarea directă în raport cu comunitatea noastră, espe opinia Iulian Dițiu, președintele Ark Oradea.

„Mii de plângeri din partea cetățenilor obișnuiți”

HotNew a avut o discuție și cu portretul oficial al Primăriei din Oradea, Octavian Haragoș, la care l-am întrebat cum descrie conceptul

„bunele moravuri”

.

„Îmi cereți să mă pronunț pe chestiuni care transced poziția mea de purtător de cuvânt”, a răspuns acesta. Totuși, reprezentantul primăriei a explicat că „prin Poliția locală am primit mii de sesizări de la simplii cetățeni. Ați încercat să vedeți pe rețele de socializare pozițiile cetățenilor și numărul acestora?”, a mai declarat Haragoș.

Bihorul și Bible Belt-ul românesc

În conversația cu HotNews, reprezentantul asociației care intenționa să organizeze marșul a subliniat influența grupurilor religioase locale asupra autorităților din zonă.

„În fiecare an, există o petiție care e circulată la nivel local de biserici”,

a declarat Dițiu.

Potrivit sociologului și profesorului de la Universitatea din Oradea, Adrian Hatos, există o influență a cultelor religioase în Oradea și în județul Bihor.

Într-o discuție cu HotNews, interlocutorul declară că județul Bihorul se încadrează în așa-numitul „Bible Belt românesc”, termen care se referă la regiunea americană cunoscută sub denumirea de „Bible Belt” (Centura Biblică), zonele în care influența religiei este foarte mare.

Conceputul de „Centură Biblică românească” a fost invocat recent și de politologul Cristian Pârvulescu, într-o opinie publicată de HotNews. „Este un arc care pornește din Suceava, trece prin Maramureș, Bistrița, Sălaj, Cluj, Bihor și Arad și coboară până în Timiș, urmând aproape exact periferia nordică și vestică a țării”, spunea politologul.

Adrian Hatos, care a deținut mandatul de senator pentru PNL în perioada 2020–2024, menționează că în

Adrian Hatos, imagine din colecția privată.

„Competiția religioasă produce militant

Un sociolog afirmă că județul Bihorul constituie, de asemenea, un teren propice pentru competitia religioasă dintre biserici.

„Competiția religioasă produce militantism din partea tuturor, de a se afirma, de a fi vizibile, de a face ce trebuie”, spune Hatos. Asta înseamnă că, pe de o parte, rata de participare religioasă este destul de crescută, adică oamenii merg la biserici, fie că sunt penticostale, ortodoxe, greco-catolice, dar mai înseamnă și că fiecare cult religios încearcă să arate că el este „cel mai legitim”.  

Potrivit unui sociolog, legitimitatea se dobândește și prin opoziție față de manifestările pe care bisericile creștine le consideră repugnante, cum ar fi mișcările minorităților sexuale.

„Liderii religioși n-au cum să-și schimbe poziția, cel puțin nu în generația asta”

„Liderii religioși, efectiv, n-au cum să-și schimbe poziția, cel puțin nu în generația asta. Și când sunt în competiție cu celelalte culte, evident că trebuie să arate cine e mai conservator”, explică Adrian Hatos. 

În ce mod se reflectă această rivalitate în relația cu autoritatea locală? Sociologul afirmă că nu ar trebui să existe o presiune directă din partea liderilor cultelor religioase.

„Primarul sau consilierii locali știu ce au de făcut, anticipează opiniile alegătorilor și iau decizii în consecință. Cei care lucrează în administrația locală cunosc foarte bine care sunt diversele păreri ale liderilor religioși”, explică Hatos. 

„Oradea nu este un oraș intolerant”

Cu toate acestea, sociologul contesta afirmația că orașul Oradea ar fi inamic al minorităților sexuale.

„Nu este un oraș intolerant, nu se întâmplă nimic cu tine dacă ești membru al comunității LGBTQ. Părerea mea este că primăria n-ar fi avut nimic de pierdut dacă n-ar fi intrat în această dispută absurdă și de la început le-ar fi permis să organizeze Pride-ul”.

În orice situație, adaugă Hatos, conflictul de profil dintre primărie și organizatorii evenimentului s-a transformat într-o

„un dans de imagine, care depășește limitele luptei pentru drepturi și luptei pentru afirmare”

.

Cât de departe poate ajunge autoritatea locală în a prohibi activitatea unei comunități minoritare?

„Legea este absolut anacronică și e construită, nu pentru a facilita dreptul la adunare publică, ci pentru a asigura ordinea publică. Legea prevede foarte multe motive ca autoritățile publice să interzică adunări publice sau să restricționeze organizarea acestora”

, spune Oana Preda, specialist în advocacy, care colaborează de ani de zile cu autoritățile locale în domeniul acestor subiecte.

Sursa foto: Facebook. Oana Preda.

Experta afirmă că, pentru prima dată, a observat utilizarea expresiei „bunele moravuri” în cadrul respingerii unui eveniment Pride.

„Expresia este foarte interpretabilă. Ce înseamnă că Oradea Pride încalcă bunele moravuri? Că s-au plâns niște oameni? Că ei asta spun, că au primit sesizări de la cetățeni că sunt încălcate normele de conduită socială și bunele moravuri. Cum le încalcă? Ce face lumea? Din punctul meu de vedere nu stă în picioare”, a mai declarat Oana Preda.

„Un filtru dincolo de lege”

Oana Preda mai spune că „dacă este citim strict litera legii, obligația organizatorului este de a face o notificare, adică de a anunța Comisia de avizare a adunărilor publice, că urmează să organizeze o adunare publică, în locul cutare, la ora cutare, cu un număr estimat de participanți. De aici, teoretic, administrația publică împreună cu forțele de ordine ar trebui să se organizeze așa încât să faciliteze organizarea acestei adunări publice”, explică Oana Preda. 

În realitate, însă, Comisia de avizare a adunărilor publice a devenit un fel de filtru, în afara cadrului legal, a declarat experta.

„Există niște cutume instalate la nivel local, dincolo de lege. Ce se întâmplă în practică este că aceste comisii au devenit un fel de filtru. Și, de exemplu, când ajungi la manifestarea publică, deși nu se vorbește nicăieri despre o autorizare, Jandarmeria, Poliția, îți cer să vadă autorizarea din partea comisiei de avizare. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este un pic dincolo de limitele legii”, a explicat Oana Preda. 

Dacă nu dețin această autorizație, organizatorii se expun la sancțiuni sau la dispersarea adunării publice.

Comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice se constituie la nivelul Primăriei și este alcătuită din reprezentanți ai Primăriei, Poliției, Jandarmeriei și alte instituții implicate în facilitarea organizării acestor adunări.

Este legitim să se pună întrebarea dacă Comisia de avizare a organizării evenimentelor publice reflectă voința comunității locale.

„Din punctul meu de vedere, Comisia nu reprezintă comunitatea. Comisia reprezintă niște instituții, care în general nu sunt instituții responsabile cu respectarea drepturilor omului sau cu facilitarea accesului la niște drepturi ci sunt niște instituții responsabile cu ordinea și disciplina. Adică nimeni din această comisie nu e din zona de drepturile omului ”, explică Oana Preda. 

Doi comisari europeni și-au exprimat sprijinul pentru Pride-ul de la Oradea

Comisara pentru Egalitate a Comisiei Europene, Hadja Lhabib, și Comisarul pe Justiție Michael McGrath, au postat pe rețelele sociale un mesaj de susținere pentru participanții la marșul Pride din Oradea, eveniment interzis de administrația locală condusă de Florin Birta.

„Uniunea noastră este o Uniune a Egalității, în care poți fi cine ești și poți iubi pe cine dorești. Oamenii din Oradea și din orice oraș european ar trebui să poată participa pașnic la marșuri pentru a-și apăra dreptul de a fi împreună și de a trăi fără teamă”, a precizat mesajul postat pe pagina de Facebook a comisarei Hadja Lhabib.

Jurnalistul

Abonează-te

Înapoi, rațiunea!

Fă cunoștință cu evenimentele de cea mai mare importanță din sfera politică, națională și internațională, prin analize imparțiale concepute de Gabriel Bejan.

Se reamintește: Rațiunea, înapoi!

Explorează cele mai semnificative evenimente politice, atât la nivel național, cât și internațional, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.

Înscrie-te

Felicitări! Ai devenit abonat la „Rațiunea, înapoi!”.

Verifică înscrierea prin e-mail.

Click pe legătura din mesajul electronic pentru a obține edițiile.