Primăria Capitalei a anunțat că „va civiliza” aleea din Parcul Herăstrău care pornește din Șoseaua Nordului, pe care se parca informal și va amenaja trotuare și 527 de locuri de parcare. Ce spun, în dialogul cu HotNews, primarul Ciucu, specialiștii și grupurile civice.
- Se referă la aleea celebră, unde se aștern vehicule în mod tacit de-a lungul decadelor, conducând spre Complexul Herăstrău și aleile de tenis.
- Arhitecta Raluca Munteanu afirmă că în parcuri există alei destinate accesului și intervențiilor de urgență, însă nu pentru parcare. O zonă de parcare împiedică accesul de urgență.
„Civilizăm aleea din Parcul Herăstrău, ce pornește din Șos. Nordului! Este degradată, neîngrijită, fără trotuare, plină de gropi și de mașini parcate haotic”, a anunțat recent municipalitatea pe Facebook.
Citește șiSfârșit tragic în Munții Făgăraș. Un bărbat de 66 de ani a murit sub privirile fiicei sale, după ce a căzut 200 de metri
“O reparăm, amenajăm zonă pietonală și 527 de locuri de parcare albastre, cu barieră”.
Primăria a precizat că operațiunile vor începe luni, 17 august, și vor dura o lună. În această perioadă, accesul vehiculului va fi restricționat.
Anunțul a generat răspunsuri opuse în rândul locuitorilor, în mediul digital, unde a fost postat. O parte a exprimat nemulțumire:
„mașinile nu au ce căuta în parc”
în timp ce alții au apreciat faptul că parcare va beneficia în cele din urmă de reparații ale asfaltului, care până acum era plin de gropi.
Fotografie din Herăstrău arătând aleea în care se va construi parcarea. Foto: Google Maps.
În ce fel au ajuns vehiculele să se așeze în parc?
Primăria Capitalei indică o alee care pornește de la Șoseaua Nordului și se întinde până la Complexul Herăstrău, înființat în 1949 în Parcul Herăstrău. Această cale servește ca acces atât la ansamblu, cât și la cluburile de tenis din zonă. În mod natural, de-a lungul timpului, aleea a evoluat în spațiu de parcare ad-hoc.
Aleea a fost utilizată ca parcare de peste 15 ani, însă, din lipsa unui statut oficial, Primăria Capitalei a ignorat ceea ce se desfășura acolo.
Viceprimarul Tomescu a inițiat revoluția „recuperării aleii”, care a durat doar o zi.
Municipalitatea a efectuat o singură inițiativă, în iunie 2023, pentru a limita accesul vehicular.
„Parcul Herăstrău pentru oameni nu pentru mașini. Am dispus Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti să ia toate măsurile necesare pentru a interzice circulația vehiculelor în parc pe aleile cu intrare dinspre Șoseaua Nordului. De miercuri, 7 iunie 2023 aceste alei vor redeveni exclusiv pietonale
„Accesul autovehiculelor permis din nou în Parcul Herăstrău. După o <minune> care a durat o zi şi câteva ore, primarul general Nicuşor Dan a dispus instituţiilor din subordine să permită din nou accesul autoturismelor dinspre Şoseaua Nordului pe aleile din Parcul monument istoric Herăstrău”, anunța Tomescu o zi mai târziu.
Thuma a exprimat dezaprobare față de efortul de a o reconverti în drum fără mașini.
În urma încercării sale, Tomescu a fost supus criticilor președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, partid liberal.
„Părinţii care îşi duceau până acum copiii la locurile de joacă din Herăstrău, în partea de nord, puşi la zid de USR. Şi nu numai ei. Am văzut mulţi bătrâni care se bucurau de soare şi de linişte, pe bănci, în zona de nord a parcului. Bătrâni care erau duşi în parc de copiii ori de nepoţii lor, cu maşina. Era o mare uşurare pentru ei că aveau puţin de mers de la maşină până în parc efectiv”, a scris Thuma pe Facebook în 2023.
Este un drum de parc sau o parcare?
În Planul Urbanistic Zonal al Parcului, adoptat de Primăria Capitalei în anii 2000, nu se evidențiază parcări în modul în care se observă, de exemplu, la Pavilionul H, a precizat pentru HotNews Raluca Munteanu, arhitect coordonator la Fundația ProPatrimonio.
„În București, în multe cazuri parcarea informală e pe trotuare. Asta nu înseamnă că e corect. Cred că același lucru e și aici. Este o alee de promenadă în parc”
arhitecta afirmă.
“Faptul că s-a intrat cu mașina în parc și s-a acceptat, s-a închis ochii, că mașinile parcau acolo și lumea a continuat să parcheze acolo, nu înseamnă că trebuie să dăm drumul la parcări în parc”.
Răspunsul a fost explicat de Raluca Munteanu.
Planul de zonă urbanistică al Herăstrău
Arhitect Raluca Munteanu a afirmat că excepțiile se referă la alei de acces și de urgență, nu la parcări.
Specialistul afirmă că în parcuri există alei asfaltate, care pot facilita accesul pentru aprovizionare sau curățenie, dar acest lucru nu înseamnă că există parcări.
„Cale de acces înseamnă că poate să intre ambulanța, pompierii, poliția, serviciul de salubritate, aprovizionarea. Dar intră și iese. Nu înseamnă că are parcare. Știu că ei zic, clienții la restaurant trebuie să vină cu mașina, dar trăim în oraș. Există transport în comun și dacă vreau să beneficiez de un parc, pot să vin cu un taxi sau îmi las mașina mai departe și merg pe jos. Nu e nimeni obligat să asigure parcarea sub geamul restaurantului. Plus că pe Șoseaua Nordului sunt foarte multe locuri de parcare”, a explicat Raluca Munteanu.
Bogdan Cazacioc, activist civic, declară:
„Pentru pietoni, nu pentru autoturisme”
Bogdan Cazacioc, membru al inițiativei civice „Vrem schimbare”, care se angajează pentru trotuare libere și orașe mai sigure pentru pietoni, consideră că o parcare nu are loc în parc.
El subliniază că dimensiunea de 1,5 metri a spațiului pietonal rămas este complet inadecvată.
„Din punctul meu de vedere, aleile din parc ar trebui să fie pentru circulație pietonală, unde oamenii se poată deplasa în siguranță, fie că sunt persoane în vârstă, cu dizabilități, familii cu copii. Deci, pentru pietoni, nu pentru autoturisme. Mai ales în contextul în care, în zonă sunt locuri de parcare: pe șoseaua Nordului, între strada Nichifor Crainic și șoseaua Nordului, pe Aviatorilor. M-am uitat pe site-ul Companiei Municipale de Parking și sunt vreo 600 locuri de parcare”, a explicat Bogdan Cazacioc pentru HotNews.
Problema suplimentară constă în crearea a 500 de locuri de parcare, în timp ce spațiul destinat circulației pietonale se limitează la doar 1,5 m, a declarat Bogdan Cazacioc.
„Din acest contrast ne dăm seama care e prioritatea Primăriei, într-un parc monument istoric. Adică mașinile au prioritate, circulația rutieră are prioritate pe alee, iar pietonii sunt într-o minoritate. Ei au 1,5 metri metri pe care ar trebui să circule, chipurile, în siguranță, deși 1,5 metri nu este suficient pentru oameni care vor să intre, să iasă din parc pe jos, familii, grupuri de oameni. Conform normativului 51 pentru adaptarea domeniului public la nevoile persoanelor cu dizabilități pe 1,5 metri ar circula o singură persoană”, a explicat Cazacioc.
Grupul de inițiativă solicită Primăriei Capitalei să abandon proiectul.
„Noi cerem să nu facă 500 locuri de parcare acolo, să renunțe la această propunere și aleea să devină pietonală, accesul mașinilor să nu mai fie permis”, a explicat Bogdan Cazacioc.
Ce declară primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu
HotNews a contactat, iar primarul Ciprian Ciucu a precizat că crearea unui spațiu de parcare reprezintă o soluție temporară.
„Decizia este provizorie, până avansăm cu proiectul de regenerare a Parcului Herăstrău. Dacă acolo va fi parcare, vor decide specialiștii de la Institutul Național al Patrimoniului (n.r. Care fac proiectul de regenerare a parcului”, a declarat Ciucu. Primarul spune că va propune INP ca acolo să nu fie parcare.
COMENTARII / 0