Primăriile mici, sufocate de datorii: sub 20% din taxe recuperate

Guvernul a publicat un raport care dezvăluie că majoritatea comunelor și orașelor mici nu reușesc să colecteze nici măcar o fracțiune semnificativă din taxele datorate, în ciuda lipsei de fonduri.
În mod surprinzător, numeroase administrații locale se luptă să recupereze de la contribuabili sub 20% din impozitul pe proprietate care ar trebui să fie virat la bugetul de stat.

Nu au bani la buget

, însă problema nu pare să fie doar una de resurse financiare, ci și de eficiență în colectarea taxelor.

Citește și„Scoreboard”, jocul bolnav al bandelor interlope, cu puncte pentru atacuri și violență: „Ca la un campionat de fotbal: 50 de puncte - rănile la cap, 30 - înjunghierile în piept, maximum pentru crime”

Vineri, Guvernul a făcut publică o evaluare detaliată privind performanța administrației publice locale. Raportul prezintă o serie de informații despre modul în care funcționează administrațiile locale, printre care și procentul de încasare a taxelor datorate de cetățeni. Toate detaliile acestei analize sunt disponibile AICI pentru consultare.

În ceea ce privește impozitele pe proprietate, regiunile Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei se situează pe ultimele locuri, cu o rată de încasare sub 40% pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport.

Există totuși situații în care gradul de colectare este și mai mic, în anumite comune și orașe, cu valori extrem de scăzute.

Procentele de colectare a taxelor sunt extrem de scăzute în cazul unor comune mici, după cum reiese din următoarele exemple:

• Turnu Măgurele (TR) – 17%;
• Pardina (TL) – 10%;
• Homocea (VN) – 10%;
• Poșta Câlnău (BZ) – 8%;
• Slobozia Bradului (VN) – 4%;
• Grajduri (IS) – 2%;

Potrivit guvernului, anumite motive stau la baza acestei situații, printre care se numără lipsa de personal competent și baze de date care nu sunt complete.
Acestea sunt considerate posibile explicații pentru fenomenul respectiv.

Raportul guvernamental subliniază că fenomenul menționat anterior are o legătură directă cu inexistența unor zone urbane dezvoltate, nivelul ridicat al sărăciei și veniturile mici ale populației.
Raportul guvernamental menționează în continuare:

„Acest fapt este corelat cu lipsa zonelor urbane funcționale, gradul de sărăcie și veniturile populației”.

În regiuni precum Transilvania, Banat și zona metropolitană București-Ilfov, precum și în județele Constanța și Brăila, procentajul de colectare a taxelor de către primării depășește cu mult 65%.

Funcționarea primăriilor este condiționată de sprijinul financiar guvernamental. Acestea se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare.

Se reiese din raport că Moldova, Oltenia și Muntenia sunt regiunile în care colectarea taxelor este extrem de scăzută și, în același timp, aceste zone nu sunt în măsură să genereze venituri suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile, fiind astfel nevoite să se bazeze pe subvenții acordate de la bugetul de stat.

În numeroase comune și orașe mici situate în afara regiunii intracarpice, și anume în zonele Moldovei, Olteniei și Munteniei, mai puțin de o cincime din fondurile necesare pentru operațiuni sunt generate la nivel local.

Sub 20% din bugetul pentru funcționare este generat local

,
ceea ce înseamnă că majoritatea fondurilor provin din sume defalcate din TVA și subvenții guvernamentale.
Acest fenomen ilustrează dependența structurală a numeroase Unități Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) mici față de bugetul de stat, o situație care limitează considerabil capacitatea decizională și flexibilitatea financiară a acestora.

Raportul respectiv subliniază că dependența excesivă în anumite situații nu are drept cauză doar lipsa unei baze economice solide, ci și faptul că resursele fiscale locale nu sunt valorificate suficient, datorită cote scăzute a impozitelor pe proprietăți, a scutirilor fiscale excesive și a capacității administrative limitate în materie de colectare.