Țânțarul-tigru, provenit din Asia, a ajuns în București cu aproximativ 15 ani în urmă, datorită importului de anvelope uzate. De la acea dată, populația sa a crescut exponențial, ajungând astăzi și în regiunile din nordul țării. Acest insecte este mai agresiv decât țânțarul comun și își manifestă prezența în fiecare vară în capitală.
În anul 2026, până în prezent, Primăria Capitalei a realizat opt intervenții de combatere a țânțarilor, dintr-un program total de 12, cu un cost total de 11 milioane de lei.
„Prima semnalare e din 2012. Inițial au fost descoperite cuiburi larvare și adulți, dar răzleț, și în anii ce au urmat au apărut populații stabile. El provine din țări asiatice, dar în România, probabil că a ajuns odată cu anvelopele uzate, care au fost importate din Italia”, a explicat, pentru HotNews, Alexandru Vladimirescu, cercetător științific de la Institutul Cantacuzino, care monitorizează specia de când a apărut în România.
Citește șiEroare sau conspirație. Locuitorii unui oraș din Kazahstan au aflat că locuiesc pe strada Zelenski
Profesorul afirmă că, începând cu 2012, numărul de țânțar-tigru din țara noastră a crescut semnificativ.
„Dacă ne uităm pe harta de distribuție, vom observa că nu numai Bucureștiul și orașele riverane Dunării sunt infestate, ci și zona de nord, nord-est – Transilvania, Bacău, Iași”
a declarat Alexandru Vladimirescu.
Identificarea țânțarului-tigru
Așa cum indică și numele, țânțarul-tigru aew are dungile albe pe spate și pe picioare.
Țânțarul-tigru sportă benzi și pete albe, în special pe picioare. O altă modalitate de a detecta rapid pe pielea noastră este faptul că înțepătura sa este mult mai virulentă, cu ghilimele de
Acestă specie atacă și pe parcursul ziua – atât dimineața, cât și seara – spre deosebire de țânțarul autohton, care se limitează la diminea
Cercetătorul a precizat că numai femelele de țânțar sunt cele care înțeapă.
„Din punct de vedere anatomic, doar femelele sunt echipate cu acest aparat de înțepat. Și ele înțeapă ca să ia proteine din sângele animalului sau omului ca să aibă proteine suficiente pentru a depune ouăle”, a explicat cercetătorul.
În acel moment, Primăria Capitalei a efectuat ultimele tratamente anti-țânțari.
În capitală, autoritatea locală responsabilă pentru lupta împotriva insectelor este Primăria Capitalei. În anul 2026, se vor efectua 28 de intervenții: 14 pentru eliminarea larvelor și 14 pentru eliminarea adultelor. Intervalul de aplicare se extinde de la aprilie la octombrie.
În anul 2026, Eco Igienizare va realiza tratamentele, având un cost estimat la 11 milioane lei excluzând TVA.
În luna mai a fost administrat primul tratament, iar până în prezent au fost efectuate opt intervenții pentru a elimina insectele adulte, conform informațiilor furnizate de Primăria Capitalei la data de 7 august.
Dacă vrei să vezi când a fost aplicat ultimul tratament de combatere a țânțarilor pe strada ta sau la blocul tău, poți verifica aici. Asociația de Dezvoltare Intercomunitara pentru Deratizare, Dezinsecție si Dezinfecție București a publicat și programul tratamentelor de combatere a țânțarilor.
„Temperatura peste 30 de grade este perfectă pentru țânțarul tigru”
Am adresat cercetătorului Alexandru Vladimirescu întrebarea: de ce, în ciuda tratamentelor realizate de Primărie, orașul rămâne încă plin de țânțari?
El a precizat că, chiar dacă se realizează stropiri periodice, eficiența tratamentelor poate fi redusă de anumite condiții.
„Dacă am stropi ziua, probabil i-am mai domoli”
„Rezultatul este o sumă a mai multor lucruri care se pot întâmpla simultan. În primul rând, temperatura peste 30 de grade este perfectă pentru țânțarul tigru. Dacă astăzi s-a stropit și mâine a plouat, probabil că jumătate din tratament este inutil. N-ai cum să prevezi unele lucruri. În general, planurile de stropire trebuie aprobate cu un an înainte”, a explicat cercetătorul.
Intervențiile de combatere a țânțarilor se desfășoară în noaptea, în timp ce tânțarul-tigru rămâne activ pe parcursul zilei.
„Dacă am stropi ziua, probabil i-am mai domoli. Dar nu cred că ați fi de acord ca să ieșiți cu animalul de companie sau cu copilul în parc și cineva să stropească în timpul ăsta. O eficiență mare este atunci când zboară țânțarul, comportamentul lui, de acolo de unde a venit, este zboară ziua și înțeapă ziua”, a explicat Alexandru Vladimirescu.
Proprietățile private trebuie să fie dezinsecate de către proprietari; unii își asumă această responsabilitate, în timp ce alții nu.
„Dacă ne uităm la București, orașul nu înseamnă numai blocuri și parcuri ci înseamnă și zone verzi private, curți, unele chiar extinse, în care nu se știe dacă se fac tratamente. Acest plan unitar de acțiune pentru DDD există, dar se aplică doar pe domeniul public. Pe domeniul privat fiecare se ocupă. De pomană stropesc eu Primărie pe domeniul public dacă pe următoarea plină cu case și proprietății nu se iau măsuri, țânțarul zboară”, spune cercetătorul.
Alexandru Vladimirescu afirmă că este necesar să se elimine toate sursele de apă unde țânțarii pot depune ouăle.
„În primul rând să nu aibă apă care să stagneze. Ne referim la vase cu apă și chiar de mici dimensiuni. Un cuib larvar poate să se întâmple în câțiva centimetri cubi de apă, adică în volume foarte mici. Deci să nu existe apă care să fie la îndemână și descoperită”, a explicat Alexandru Vladimirescu.
Acest specialist îndeamnă locuitorii din București să efectueze și metodele individuale de combatere a țânț
În ce mod francezii luptă împotriva țânțarul-tigru?
Bucureștiul nu reprezintă singurul oraș european care se confruntă cu această problemă; Franța este puternic afectată de acea specie invazivă.
Agenția Națională pentru Sănătate din Franța a lansat un portal special menite să informeze cetățenii despre cum să se confrunte cu țânțarului-tigru, oferind acțiuni concrete pe care le pot realiza în gospodăriile lor.
„Limitarea răspândirii sale este o responsabilitate comună. Cea mai eficientă metodă este eliminarea locurilor în care își poate depune ouăle și împiedicarea accesului la apă, deoarece apa declanșează eclozarea ouălor depuse anterior pe pereții sau marginile recipientelor care pot reține apă”, explică autoritățile franceze.
Femela așază ouăle pe zidurile recipientelor, chiar deasupra nivelului de apă. În tot parcursul existenței, ea poate lăsa între 700 și 900 de ouă, distribuite în 5–6 serii, aproximativ 150 de ouă la fiecare depunere. Durata de viață a acestor insecte variază între 4 și 8 săptămâni. Țânțarul tigru se dovedește extrem de incitant, deoarece înțeapă predominant în perioadele diurne și poate răspândi boli precum dengue, chikungunya și Zika, în cazul în care a înțepat anterior o persoană deja infectată, informațiile sunt disponibile pentru cetățeni.
El poate proveni atât din propria curte, cât și din cea a vecinilor. De aceea, prevenția trebuie să fie individuală și colectivă, dacă doar unii iau măsuri, problema persistă, potrivit sursei citate.
„Produsele împotriva țânțarilor (insecticidele și repelentele) nu îi elimină pe termen lung. Cea mai eficientă metodă este eliminarea locurilor în care aceștia își depun ouăle și se adăpostesc”, se arată într-un pliant distribuit de Primăria din Lyon cetățenilor.
Apa provocă eclozarea ouălor care au fost puse anterior pe pereți sau pe marginea recipientelor capabile să rețină apă.
Pentru a preveni proliferarea țânțarului-tigru, cea mai eficace acțiune constă în eliminarea locurilor cu apă stagnantă. În consecință, Primăria din Lyon recomandă cetățenilor adoptarea următoarelor măsuri:
Agenția Națională pentru Sănătate din Franța, prin intermediul site‑ului dedicat combaterii țânțarului tigru, oferă următoarele recomandări:
Franța aplică tânțari sterilizați pentru a diminua numărul acestei specii.
O companie de tehnologie din sudul Franței utilizează masculi de țânțari sterilizați pentru a diminua populațiile acestei specii invazive în zonele urbane. Abordarea ecologică urmărește să scadă numărul de insecte și să reducă riscul de îmbolnăvire, Euronews.com.
La sediul său din Montpellier, firma Terratis generează în prezent aproximativ 1,5 milioane de țânțari tigru masculi sterilizați în fiecare săptămână.
Metoda se bazează pe ceea ce cercetătorii numesc „tehnica insectelor sterile”. Masculii țânțarilor, care nu înțeapă, sunt izolați și supuși radiațiilor X, care sterilizează lichidul seminal. După eliberare, aceștia se împerechează cu femelele sălbatice, însă nu apare nicio descendență, ceea ce ajută la diminuarea treptată a populațiilor de țânțari.
Terratis afirmă că metoda nu implică organisme modificate genetic, nu conține substanțe chimice și este ecologică. Citește mai mult despre acest subiect aici.
Primăria Capitalei nu a inițiat, până în prezent, campanii de informare pentru cetățeni, în scopul de a-i ajuta să înțeleagă fenomenul și să lupte împotriva acestei specii invazive, inclusiv a celor provenind din sectorul privat.
Singura informație difuzată a venit pe 3 august, când municipalitatea a publicat un scurt clip în care subliniază necesitatea îndepărtării recipientelor cu apa stagnată pentru a reduce proliferarea țânțarilor.
„Fiecare dintre noi putem interveni pentru limitarea dezvoltării țânțarilor prin eliminarea recipientelor care stau și acumulează apă băltită, pentru că acolo se formează cuiburi larvare de unde zilnic ies sute și sute de țânțari. Da, noi facem tratamente de larvicidare la malurile de lac, dar marea problemă este reprezentată de acele recipiente cu apă băltită, în special din cimitire, din curți individuale, cauciucurile, unde când plouă, se adună apă, băltește și se dezvoltă acolo sute și mii de țânțari”,
Iulian Pintilescu, biolog al companiei EcoIgienizare, a afirmat în clipul publicat de Primăria Capitalei pe Facebook.
COMENTARII / 0