Probleme trafic Dunăre: încărcătura navelor redusă la jumătate.

Se atribuie variabilei ad un element div creat în document.

ad.id este setat la ‘AdSense’.

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiMesaj gigant de ajutor scris pe fundul unui lac secat din Elveția de către locuitorii din zonă: „Am oprit navigația în plin sezon”

ad.style.display este setat la ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

Proprietatea top a stilului pentru elementul ad este setată la -1px.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3888661″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/probleme-cu-traficul-pe-dunare

iulie a înregistrat cotă extrem de scăzute, aproape de minimul istoric, iar navele care navighează pe Dunăre își reduc încărcătura la jumătate pentru a păstra flotabilitatea. Problemele majore se concentrează în zona fluvială, unde anumite porturi nu pot descărca încărcătura. Până la scăderea nivelului, traficul prin canalul Sulina a rămas în limitele anului precedent, anunță News.ro.

Armatorul Silviu Pralea, în declarație pentru News.ro, afirmă că

„Tocmai am terminat de încărcat nava şi, din calculele mele, ar fi vreo 640 – 650 de tone, e cam la două treimi”

Proprietarul unui șlep cu 960 de tone de capacitate maximă desfășoară în mod constant curse pe Dunăre. Începând cu 21 iunie, acesta livrează cereale pe traseul Galaţi – Constanţa. De la acea dată, cotele au scăzut în mod constant, iar diverse probleme au apărut.

Impactul economic al noilor condiţii de trafic

„N-am încărcat-o la plin, din cauza nivelului mic al Dunării”

Silviu Pralea, armatorul, a precizat.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

În cazul în care diferența ar fi completată, volumul scufundat al navei ar fi crescut semnificativ. Există riscul ca aceasta să atingă fundul nisipos al fluviului în zonele cu cote reduse și să nu poată continua marșul.

„O cursă-două am făcut, la începutul campaniei agricole (sfârşitul lunii iunie, n.r.), la capacitate maximă, apoi restul tot mai gol. Asta e a şaptea cursă”, spune bărbatul.

După o călătorie de două zile, nava sa va ajunge în portul Constanța și va începe descărcarea. În termeni economici, toată lumea are de pierdut.

„La prima cursă (din 21 iunie, când era încărcat aproape la plin, n.r.) am luat vreo 8.500 de euro, acum am ajuns la 7.500 – 8.000 de euro de transport. Preţul se va simţi în buzunarul cumpărătorilor. Am plecat de la 55 lei/ tonă, acum s-a ajuns la 63 de lei”, explică Pralea.

Nu doar scăderea nivelului apei afectează negativ prețurile mărfurilor. Un alt factor major este combustibilul: motorina, care în urmă cu o lună era în jur de 4,2 lei pe litru, a crescut la peste 5,2 lei (carburantul naval nu are accize).

Context dificil

Deși șlepul său rămâne pe o treime gol și aduce mai puține venituri pe fiecare cursă, Silviu Pralea poate să se considere norocos: nava sa, spre deosebire de cele ale altor nave, se află în marș.

El precizează acest aspect:

„Pe Dunărea maritimă se circulă relativ bine, colegii care navighează în partea de sus a Dunării au probleme mari”.

În funcție de tipul navelor care pot traversa, Dunărea se divizează în segment maritim (între Sulina și Brăila, unde navele pot avea un pescaj mai mare) și segment fluvial (de la Brăila până la intrarea în țară).

„Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni”, declară pentru News.ro armatorul Coreliu Barbu.

Una dintre cele două nave blocate în acest port, cu o capacitate de 2.000 de tone, transportă 1.000 de tone de rulouri de tablă provenite din Austria și nu poate fi descărcată din cauza nivelului scăzut al apei.

În legătură cu cea de-a doua navă, se afirmă că situația este mai rău.

„E prinsă pe Main, încărcată cu floarea soarelui, şi nu putem ieşi cu ea pe Rin din cauza cotelor scăzute istorice. La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, face scurt o radiografie a situaţiei Barbu.

Se estimează că, în ambele situații, abia peste două săptămâni, ar putea exista cote suficient de mari pentru a permite descărcarea mărfii.

Este aproape la pragul minimului istoric.

„Nivelul actual e mai scăzut decât în 2024, ajungem aproximativ la cel din 2025 şi ne apropiem chiar de nivelurile din 2003, cele mai rele din ultimele decenii”, explică pentru News.ro Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul instituţiei.

„Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară şi vară, nu a plouat în ţările din amonte. Debitul e menţinut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade. Jiul, Argeşul au puţin aport. De exemplu, în urma ploilor de săptămâna trecută din zona Moldovei, pe 27 iulie am avut la Galaţi o creştere de 4 cm, care s-a dus imediat, acum (29 iulie, n.r.) suntem în aceeaşi situaţie”, spune Maizel.

Nivelul scăzut a determinat o situație neîntâlnită în șapte ani: pe 17 iulie 2026, a fost emis un aviz care atestă existența unui caz de forță majoră.

„E de folos armatorilor, în condiţiile în care nu vor reuşi să-şi transporte marfa contractată. E dat în condiţii excepţionale”, explică Maizel.

30 iulie, autoritatea Apele Române a raportat că debitul Dunării la intrarea în țară, Baziaș, se ridică la 1.600 mc/s. În același timp, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a prevăzut o scădere a fluxului la aproximativ 1.500 mc/s în apropiere de 6 august.

Reprezentanții Apelor Române au raportat că valorile actuale se situează la aproape un sfert din media multianuală a lunii iulie ( 4.750 mc/s ) și se apropie de cel mai mic debit istoric, înregistrat în 1985, când fluxul Dunării a atins 1.400 mc/s.

Motivii care aduc speranță

Până când nivelul apei a scăzut dramatic, un fenomen intensificat în iulie, volumul de marfă tranzitat prin Bara Sulina a rămas în jurul aceleiași cifre ca în anul precedent.

AFDJ a furnizat datele solicitate de News.ro, indicând că în primele șase luni ale anului 2026, 1.224 nave au traversat zona, în contrast cu 1.229 nave în aceeași perioadă a anului 2025.

nivelul actual este mult sub cifra din primele șase luni ale anului 2024 (1.680 nave) și sub cea din 2023 (2.199 nave), însă depășește cu mult valorile din anii precedenți: în prima jumătate a anului 2021, 723 nave au tranzitat, iar în perioada similară din 2021, 884 nave au trecut.

Motivul schimbărilor din ultimii ani este clar: conflictul inițiat de Rusia în februarie 2022 împotriva Ucrainei.

„Vârfurile din 2022 – 2023 se datorează mutării unei părţi din trafic pe zona dunăreană, în loc să fie tranzitată Odesa. Redeschiderea coridorului maritim Odesa – Constanţa a dus la tranzitarea navelor prin acel coridor maritim”, spune Maizel.

Se adaugă la coada de comenzi a bibliotecii googletag o funcție care, la execuție, afișează anunțul cu identificatorul div-gpt-ad-1534428473535-0.