Războiul untului cu margarina. Dezbaterea stârnită de atacul co-fondatorului „Mița biciclista” la patronul merdenelei din Piața Amzei. „Nu cred că sunt produse pentru o clasă inferioară a societății”

„Toți cunoaștem tipul acesta de om: e super convins că cea mai bună patiserie din lume e la nea Mihai, la colțul blocului. Pare că...

„Toți cunoaștem tipul acesta de om: e super convins că cea mai bună patiserie din lume e la nea Mihai, la colțul blocului. Pare că toată viața a gustat doar margarină și spărtură de brânză”.

unul dintre managerii localului „La Mița Biciclista” a prezentat înregistrarea realizată în fața patiseriei din Piața Amzei.

Citește șiVideo Temperaturi de până la 28 de grade în octombrie. Cât mai ține vremea caldă și când vin ploile
  • Clipul a stârnit un val de reacții negative în mediul online, cu acuzații de „elitism” și „aroganță” la adresa localului aflat la 150 de metri de patiseria de cartier.
  • Atacul lansat a stârnit și o dezbatere: margarină versus unt în produsele de patiserie.
  • Raluca Chișbora, brutar la Dorbob Bakery din Oradea, explică ceva mai puțin cunoscut despre margarină. Totodată, un antropolog și jurnalist culinar detaliază cum sunt făcute astfel de alegeri culinare.

Edmond Niculușcă, administrator și co-fondator al localului „La Mița Biciclista”, a publicat un videoclip pe rețelele sociale în care apare în fața patiseriei Nea Mihai din Piața Amzei, situată la 150 de metri de sediul pe care îl conduce.

„Margarină și spărtură de brânză”

„Toți cunoaștem tipul acesta de om: e super convins că cea mai bună patiserie din lume e la nea Mihai, la colțul blocului. Pare că toată viața a gustat doar margarină și spărtură de brânză. Apără cu onoare, spune el, cea mai bună patiserie din București. Și nu îl judec: cu margarină am crescut cu toții. Dar până nu guști untul, margarina rămâne adevărul absolut”, spune Edmond Niculușcă în videoclip. 

View this post on Instagram

„Nea Mihai, ești regele nostru”

În 16 ore de la publicare, clipul a acumulat un număr de comentarii care depășește apreciările. În total, au fost înregistrate peste 1.300 de mesaje pe Instagram și peste 300 pe Facebook.

„Mananca le tu, fra. Spor. Nea Mihai, ești regele nostru”

A publicat, de exemplu, Dragoș Neacșa, creator de conținut cu peste 120.000 de urmăritori, proprietar al lanțului de restaurante „Suta de Grame”.

Brutar:

„Margarina de acum nu mai e cea din anii ’90”

Raluxa Chișbora, brutar la Dorbob Bakery din Oradea, a exlicat, într-un dialog cu HotNews că „margarina de acum nu mai e cea din anii ’90”. „Cuvântul e folosit ca o jignire, dar de fapt e un produs diferit”, a spus Chișbora.

Ea lucrează cu ambele pentru că produce atât pâine și patiserie artizanală, cât și pâine și patiserie de masă, care se distribuie în toată regiunea de vest a țării. „Margarina de laminat, cu care se laminează merdenelele și patiseria, nu este margarina aceea din anii ’90. Ea, de fapt, este un produs diferit, sunt niște uleiuri vegetale nehidrogenate în care se adaugă conservanți cât se poate de natural, și ajunge să fie un produs bun. Diferența de preț nu este foarte mare între un unt sau o margarină de laminat, mai ales dacă o gândești în termen de tone”, a explicat ea.

Ea a subliniat și că margarina poate constitui o alternativă potrivită pentru persoanele incapabile să consume lactate.

„A rămas mai mult o prejudecată că margarina e rea”.

„Facem coadă”

Alte comentarii critică modul „arogant” și „elitist” al discursului lui Edmond Niculușcă și menționează că mulți clienți aleg aceste produse tocmai pentru că patiseria este „un simbol al orașului și al centrului care a rezistat în timp și e sănătos să ai o varietate de servicii care poate răspunde tuturor segmentelor sociale și tipurilor de indivizi”.

„La Nea Mihai e experiența, e istorie, e bucuria de a fi liber în oraș”, este un alt comentariu care a adunat aproape 1.000 de aprecieri.

„Nea Mihai, pune mai multe merdenele (d’alea cu margarină) la făcut..facem coadă până la mitzu, mitzi, mitza, bicicleta sau cum le-or fi numele”, a scris o altă persoană la postare.

Oana Vasiliu, antropolog și reporter culinar, spune la HotNews că majoritatea consumatorilor nu se bazează pe lista de ingrediente pentru a decide ce mâncă, ci se lasă ghidați de impulsuri și dorințe, fiecare având multiple motive subtile.

„Mâncăm ce ne place, când ne place, cum ne place, de unde ne place, dintr-o serie de motive care se explică astfel: 1. ca să rezolvăm foamea, care-i nevoie de bază 2. dintr-o serie de motive cercetate de zeci de ani, printre care identitate, ritual, schimbare socială, insecuritate alimentară, economie politică, producerea valorii simbolice și memoria socială.”

„Nu fac eu diferența dintre unt și margarină la covrigi și pateuri”

Vineri, la ora 11.30, la Nea Mihai, se găseau aproximativ cinci persoane în așteptare. Merdenele, cu prețul de 8 lei, erau cele mai achiziționate.

„Iau că sunt bune și e aproape de locul de muncă”, a spus o femeie care a cumpărat șase.

În vineri, în jurul 11.30, s-a format o coadă la Patiseria Amzei.

„Nu cred că margarina înseamnă că sunt produse pentru o clasă inferioară a societății”.

Ea a adăugat, în momentul în care i s-a cerut să explice principalul reproș adus patiseriei.

Un bărbat, îmbrăcat la costum, spune și el, cu o merdenea în mână, că le cumpără pentru că „sunt bune”. „Nu fac eu diferența dintre unt și margarină la covrigi și pateuri”, a mai adăugat el.

Patiseria a răspuns:

„O să ne vedem cum știm de treabă”

Nea Mihai nu se afla încă la patiserie. Nepotul său, George Gheorghe, care lucrează în același loc, a declarat la telefon că a observat clipul și

„impactul pozitiv și negativ”

pe care l-a generat.

„Vreau să stăm departe de chestia asta, credeți-ne. Nu vreau să par arogant, dar nu vreau să intru în discuția asta cu nimeni. O să rămânem în banca noastră și o să ne vedem cum știm noi de treabă”, a spus George Gheorghe, în dialogul cu HotNews. 

Redacția a încercat să-l contacteze pe Edmond Niculușcă prin apeluri și mesaje, dar până în prezent nu a oferit niciun răspuns.

Nea Mihai și Mița Biciclista reprezintă două întreprinderi distincte, fiecare generând cifre de profit diferite.

În parterul unei clădiri se găsește o patiserie de cartier numită Nea Mihai. Locul nu dispune de scaune și nu are mese; vizitatorii vin, achiziționează și pleacă rapid. Deși denumirea oficială este Patiseria Amzei, localnicii o numesc patiseria lui Nea Mihai, în onoarea proprietarului.

Compania responsabilă pentru gestionarea patiseriei Comteia Impex SRL a furnizat informații în anul 2025, conform site-ului Termene.ro:

  • cifră de afaceri de peste 3 milioane de lei;
  • venituri totale de 3,2 milioane;
  • cheltuieli de aproape 2,6 milioane;
  • profit net de 542.282 RON. 

De partea cealaltă, La Mița Biciclista se descrie drept un „stabiliment creativ”. La parter are un local, cu mai multe locuri. Are meniuri variate – de mic dejun și cină, precum și „Viennoiseries & Cofetărie”, cum scrie pe site. Adică, alte produse de patiserie. 

În meniul local, un croissant cu unt,

„au beurre”

în text, are prețul de 16 lei. Pentru iubitorii de fructe, croissantul cu zmeură,

„aux framboises”

, este disponibil la 26 de lei. În etaj, se găsește un spațiu dedicat organizării expozițiilor.

View this post on Instagram

A post shared by La Mița Biciclista (@lamitabiciclista)

Firma Amzei District SRL, care administrează localul La Mița Biciclista, a înregistrat în anul 2025 un venit de aproape 12 milioane de lei, echivalent cu 2,2 milioane de euro, potrivit termene.ro.

Venitul declarat a fost zero, rezultând din diferența dintre sumele încasate, care depășesc 12 milioane de lei, și cheltuielile totale din aceeași perioadă, care depășesc 16 milioane de lei. În anul 2025, pierderile totale au ajuns la 4,3 milioane de lei.

„Nea Mihai, mai băgați o tavă”

Actualitate

Mița Biciclista a depus scuze în urma atacului co-fondatorului la Patiseria Amzei, unde, la 22:00, participanții încă solicitau merdenele:

„Nea Mihai, mai băgați o tavă”

Edmond Niculușcă: cine este?

În prezent, Edmond Niculușcă acționează ca partener și manager într-o companie din sectorul HORECA, având rădăcini în activitatea civilă. În anul 2010, el a inițiat Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN), o organizație non-guvernamentală dedicată apărare patrimoniului istoric din București.

El a activat și la Primăria Capitalei, ocupând poziția de director-adjunct în cadrul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, unde era responsabil pentru restaurările și consolidările din București. În martie 2022 a depus demisia.

COMENTARII / 0