Autoritățile române au desfăsurat, săptămâna aceasta, o serie de operațiuni pentru devierea Dunării, cu scopul de a menține în funcțiune măcar o unitate a centralei nucleare de la Cernavodă, după ce una a fost oprită din cauza debitului scăzut al Dunării. În urmă cu două luni însă, niciuna dintre cele două unități nu au funcționat timp de 20 de zile.
Cernavodă găzduiește două reactoare nucleare care furnizează aproximativ 20% din necesarul de consum național.
În intervalul de trei săptămâni, începând cu 10 mai și terminând pe 30 mai 2026, cele două unități ale centralei nucleare din Cernavodă au fost suspendate în același timp.
Citește șiAccident pe M300: traficul feroviar între Crivina și Brazi oprit
În data de 4 mai 2026, Unitatea 2 s-a deconectat automat de la rețea, din cauza unei defecțiuni la separatorul electric. În ziua de 10 mai, Unitatea 1 a intrat în faza de oprire planificată.
Până la data de 30 mai, când Unitatea 2 a fost reintegra la SEN, ambele reședințe au rămas în același timp nefuncționale. Ulterior, pe 5 iulie, Unitatea 1 a fost readaptată, după ce oprirea programată s-a încheiat.
În acea perioadă, operatorul Transelectrica susținea că suspendarea celor două reactoare ar produce presiune semnificativă asupra rețelei energetice naționale:
„generază o presiune considerabilă asupra sistemului energetic național”
.
Fiecare dintre cele două unități dispune de o putere de 700 MW, iar în perioada de trei săptămâni sistemul a suferit o pierdere de aproximativ 1.400 MW. Aceste două reactoare furnizează în jur de 20% din necesarul de consum național.
Ce diferență există față de luna mai
Conform rapoartelor zilnice ale Transelectrica, în luna mai, nivelul mediu de consum era mai redus decât în prezent. De asemenea, volumul total de producție era mai mic, majoritar susținut de energia hidro. În cele trei săptămâni din luna mai, consumul mediu se ridica la aproximativ 5.000 MW, atingând în anumite zile și peste 5.500 MW. Producția medie era de circa 4.500 MW, depășind în unele zile aproape 5.000 MW. Din această sumă, aproximativ 1.700 MW provenea din hidro.
În prezent, România generează mai puțină energie hidroelectrică, deoarece debitul redus al Dunării a diminuat activitatea hidrocentralelor situate la Porțile de Fier. Astfel, producția medie zilnică de energie hidroelectrică se situează în jurul valorii de 1.100 MW, la care se adaugă puterea obținută din cărbune, gaz și surse regenerabile. Consumul mediu se apropie de 6.000 MW, în timp ce producția totală se ridică la aproximativ 5.500 MW.
Din cauza debitului redus al Dunării, în ultimele zile s-a observat o scădere de 50% a producției celor două hidrocentrale situate la Porțile de Fier. În România, instalația hidroenergetică de la Porțile de Fier dispune de o capacitate instalată de peste 1.400 MW, aproximativ egală cu cea a celor două unități de la Cernavodă.
Dunărea a început să se ridice
După ce a atins niveluri record de minim, nivelul Dunării a început să se ridice în Ungaria, a declarat joi prim-ministrul Péter Magyar, conform 24.hu. El afirmă că nu mai este necesară reducerea voluntară a consumului.
Ilie Bolojan a declarat vineri, potrivit Agerpres, că în România premierul încă vorbește despre o situație de criză. Nivelul Dunării ar asigura funcționarea reactorului de la Cernavodă timp de 4-5 zile dacă debitul continuă să scadă cu până la trei centimetri pe zi.
„Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi, pentru ca să încercăm să direcționăm prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în așa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în țară, pe brațul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare”
a declarat Bolojan la RFI România, întrebat cât de mult poate rezista Centrala nucleară de la Cernavodă.
Consumul a fost mai mic decât în anii precedenți
Guvernul a adoptat joi un act normativ ce vizează reducerea consumului la consumatorii industriali. Acest Hotărâre asigură protecția consumatorilor casnici în criză energetică, indiferent de motivul acesteia (criză de combustibil, greve, pandemie, secetă, cutremur sau conflict militar).
Conform obligațiilor impuse statului României ca membru al Uniunii Europene, planul trebuia să fie conceput, în acord cu Regulamentul (UE) 2019/941, pentru a evita inițierea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană.
România nu se află încă în condiția în care consumul ar fi forțat limitat; acest lucru este susținut prin producția internă și prin importuri.
În seara de miercuri, la 21:00, sub caniculă intensă, România a consumat aproximativ 7.600 MW în rețea, conform informațiilor furnizate de Transelectrica. În comparație cu anii precedenți, în perioadele de caniculă, nivelul de consum a fost de fapt mai redus. Chiar și în contextul în care capacitatea de stocare a energiei la prosumatori a crescut considerabil în ultima perioadă, ajungând la aproape 1.000 MW instalat, comparativ cu aproximativ 600 MW la sfârșitul anului 2025.
8.600 MW a reprezentat vârfurile de consum de seară în timpul valurilor de caniculă din iulie 2024, fiind cu 1.000 MW peste nivelul actual. În perioada verii, cel mai mare consum a fost înregistrat la 8.656 MW pe 30 iunie 2021.
În sezonul rece, consumul atinge recorduri.
Potrivit informațiilor furnizate de Transelectrica, cea mai mare vârf de consum a apărut în sezonul de iarnă. În ianuarie 2017 s-a înregistrat cel mai ridicat consum instantaneu de energie electrică, atingând 9.930 MW. În aceeași lună a anului 2021, consumul a înregistrat peste 9.500 MW, fiind calificat ca record pentru ultimele decenii.
De asemenea, în ianuarie 2026, s-a înregistrat un consum de 9.300 MW, fiind recordul pentru ultimii cinci ani.
În ceea ce privește importurile, România nu se apropie de recorduri. În seara de miercuri, aproximativ la 21:00, țara a adus la rețea 1.800 MW, în timp ce producția a atins 5.800 MW și consumul a ajuns la 7.600 MW. În zilele recente, nivelul de importuri se apropie de cifra maximă de 2.000 MW.
Capacitatea maximă de import atinge peste 3.000 MW. În luna decembrie a anului 2024, România a adus în rețea cantități de electricitate care au stabilit un record, depășind 3.000 MW.
COMENTARII / 0