România câștigă 131 km de autostradă în 2025, potrivit datelor oficiale

Se estimează că dintr-o lungime totală a infrastructurii rutiere, 18.193 km reprezintă drumuri naţionale, adică aproximativ 20,8% din total, în timp ce 35.131 km, sau 40,3%, sunt clasificate ca drumuri judeţene, iar 33.896 km, corespunzător 38,9%, sunt drumuri comunale, potrivit datelor oferite de sursa menţionată de Agerpres.

În ceea ce priveşte structura reţelei de drumuri publice, aceasta se prezintă astfel: 45.806 km de drumuri modernizate reprezintă 52,5% din total, în timp ce 20.455 km de drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere constituie 23,5%, iar 20.959 km de drumuri pietruite şi de pământ acoperă 24% din reţea.

Starea tehnică a infrastructurii rutiere publice prezintă 26,8% din drumurile modernizate și 38,1% din cele cu acoperiri ușoare de asfalt cu o perioadă de exploatare depășită.

Citește șiCapsulă a timpului ascunsă 100+ ani găsită în Turnul Sfatului din Sibiu

Proporția de autostrăzi în România este de 7%, o cifră care reflectă deficitul de infrastructură rutieră din țară.

La nivel național, 6.189 km din totalul drumurilor, reprezentând 34%, au fost clasificate ca drumuri internaționale, în timp ce 1.268 km, adică 7%, erau autostrăzi și doar 138 km, 0,8%, au fost considerate drumuri expres.

2.530 km de drumuri, adică 13,9% din total, au fost înregistrate ca având patru benzi de circulație, în timp ce 315 km (1,7%) au avut trei benzi, iar 40 km (0,2%) au avut șase benzi de circulație.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, 53,5% din drumurile judeţene erau modernizate, pe când drumurile comunale erau în proporţie de 32,3% drumuri pietruite.

În prezent, 10.615 km de linii de cale ferată de folosință publică sunt în exploatare. Acesta reprezintă un anumit interes pentru infrastructura de transport din țară. Nu există declarații oficiale raportate până în prezent.

În urma evaluării la 31 decembrie 2025, s-a înregistrat o lungime totală de 10.615 km de linii de cale ferată de folosinţă publică în exploatare, alcătuită din 10.519 km (99,1%) de linii cu ecartament normal, în timp ce liniile cu ecartament larg măsurau 91 km (0,9%) şi doar 5 km erau linii cu ecartament îngust.

La fiecare 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu, numărul liniilor era de 44,5 pe mie. Cele mai mari concentrații au fost observate în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o valoare de 206,3 pe mie, urmată de regiunea Vest cu 60 pe mie, regiunea Nord-Vest cu 47,8 pe mie și regiunea Sud-Muntenia cu 43,8 pe mie.

Înregistrările oficiale arată că, la același moment, 5.961 km de căi principale erau în funcțiune, ceea ce constituie 56,2% din lungimea totală a liniilor de cale ferată aflate în exploatare.