Rovinari va porni unitate pentru a compensa Cernavodă – ce probleme?

Grupul 4, situat în starea de rezervă la termocentrala pe cărbune din Rovinari, va fi integrat în Sistemul Energetic Național pentru a suplimenta deficitul de energie electrică cauzat de oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Conform datelor furnizate de HotNews, după ce s-au realizat diverse teste, electricitatea produsă de acest grup va putea fi introdusă în rețeaua energetică națională începând cu luni seară.

În prezent, Complexul Energetic Oltenia

Citește șiHomarii și calamarii eșuează pe plajă din cauza El Niño, în Ecuador: „Criză fără precedent”

Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia pun în evidență stocurile de cărbune, potrivit Jurnalului Olteniei.

Conform datelor furnizate de firmă și raportate de presa locală, rezervele existente ar putea susține funcționarea simultană a patru grupuri energetice pentru cel mult aproximativ o săptămână.

Insuficiența de operatori a reprezentat o nouă problemă în contextul propunerii de reactivare a unității din Rovinari. Pentru a soluționa această situație, liderii sindicatului, potrivit Digi24, au readus la activitate, din pensie, trei foști angajați. Le-au încheiat contracte de muncă valabile pentru 30 de zile.

Energia fotovoltaică generează 50% din producția de la prânz

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită complet săptămâna trecută, ca urmare a debitului scăzut al Dunării. Cernavodă asigura 20% din producția națională, cu două reactoare a câte 700 de MW fiecare. Ministerul Energiei a anunțat că o parte din energia nucleară va fi suplinită prin pornirea unui grup de 330 de MW de la Rovinari. 

În perioadele de prânz, România reușește să obțină energia necesară din resursele proprii și poate chiar să vândă surplusul. În exemplul de luni, la ora 13:00, producția totală a statului a ajuns la 6.064 MW, în timp ce consumul a fost de 4.731 MW, iar surplusul de 1.333 MW a fost trimis spre export, conform informațiilor din Transelectrica preluate de HotNews.

Parcurile fotovoltaice constituiau principalul generator de energie, oferind 3.302 MW și reprezentând peste 54% din totalul produs. Următoarele surse erau centralele pe gaz, cu 1.157 MW (19%), hidrocentralele, cu 783 MW (11%), centralele pe cărbune, cu 704 MW, eoliană, 59 MW, și biomasă, 52 MW.

În perioadele de consum maxim de seară, când producția de energie solară scade, România nu mai poate satisface întregul consum din resursele proprii. În august, vârfurile de consum au atins 7.000 – 7.500 MW, iar importurile au înregistrat valori peste 2.000 MW în acele instantanee.

România a solicitat Comisiei Europene să amâne închiderea grupului de la Turceni.

În urmă cu o săptămână, secretarul de stat al Ministerului Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că România a cerut Comisiei Europene să amâne închiderea grupului 5 de la centrala Turceni și să permită funcționarea continuă a Complexului Energetic Oltenia cu patru unități pe cărbune, în contextul crizei energetice ce afectează țara noastră.

„De asemenea, am folosit această oportunitate pentru a explica faptul că închiderea, până la 31 august, a grupului Turceni 5, parte a jalonului 119a, este extrem de problematică în situația actuală și că vom face în continuare demersuri pentru a avea înțelegerea și acordul Comisiei Europene pentru a continua funcționarea a 4 grupuri (3+1) și după luna august”, a precizat el.

În contextul dificil al sectorului energetic românesc, Bușoi a declarat că este sigur că România va primi în cele din urmă aprobarea Comisiei.