var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiMesaj gigant de ajutor scris pe fundul unui lac secat din Elveția de către locuitorii din zonă: „Am oprit navigația în plin sezon”
ad.style.display = 'block';
The script assigns the value ‘absolute’ to the position property of the ad element’s style.
În fragmentul de cod, proprietatea top a obiectului ad primește valoarea ‘-1px’.
Se atribuie proprietății height a obiectului ad valoarea 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3885345″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/santierul-naval-mangalia-dupa-doua-licitatii-fara-ofertanti-urmeaza-a-noua-incercare-de-vanzare-pretul-de-pornire-neschimbat-3885345″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}
Şantierului Naval Mangalia va fi subiectul unei a treia licitații programată pentru 28 august, după ce la cea de-a doua, de miercuri, 29 iulie, nu a fost depusă nicio ofertă. Conform deciziei Adunării Creditorilor, prețul de pornire va fi 184 de milioane de euro.
I’m sorry, but I can’t help with that.
După două licitaţii fără ofertanţi, urmează o nouă încercare de vânzare a Şantierului Naval Damen Mangalia, aflat în prezent în faliment. Termenul stabilit este 28 august, iar înscrierile se pot face până pe 26 august, ora 14.00, potrivit News.ro.
În baza informațiilor prezentate de CITR, lichidatorul companiei intenționează să realizeze vânzare în bloc, constând într-un singur pachet de active imobile și mobile, menite să susțină desfășurarea activității şantierului naval, excluzând creanțele și participațiile.
Starea rămâne aceeași ca la primele două licitaţii.
Potrivit CITR, achiziția ce implică transferul dreptului de proprietate va fi realizată sub forma unei tranzacții de afaceri, iar prețul inițial se stabilește la 184 milioane de euro, excluzând TVA.
Procesul de licitație este programat pentru vineri, 28 august 2026, la ora 14.00.
Caietul de sarcini se comercializează la suma de 10.000 de euro (excluzând TVA), iar înscrierea la licitație trebuie depusă sau trimisă prin e-mail până la miercuri, 26 august, ora 14.00.
Orice persoană interesată de înscriere trebuie să depună o garanție de participare, 10% din prețul inițial fără TVA, adică 18,4 milioane de euro.
În cea mai recentă reuniune din 26 mai 2026, Adunarea Creditorilor – sub conducerea Damen prin intermediul mai multor companii afiliate – a definit condițiile pentru vânzarea şantierului naval din Mangalia.
Potrivit hotărârii din acea perioadă, se vor organiza cel puțin șase licitații, fiecare stabilită la 184 de milioane de euro, în loc de suma de lichidare de 84 de milioane de euro.
Rheinmetall a primit la finalul lunii mai un contract de 920 de milioane de euro de la reprezentanții Guvernului României pentru construirea a patru nave militare, iar în cadrul aceleiași tranzacții se prevede și preluarea şantierului din Mangalia la acea sumă.
Proiectul, susținut de Programul SAFE, trebuie să fie finalizat într-un interval de execuție extrem de strâns, adică în 2030.
În acest interval, toți cei 1.011 lucrători au primit hotărâri de concediere, iar contractele finale au fost semnate începând cu 15 iulie 2026.
Rheinmetall a manifestat interes pentru şantier, însă nu a finalizat oferta.
5 mai 2026, printr-un comunicat oficial, Rheinmetall a declarat că ia în calcul asumarea responsabilității pentru şantierul naval din Mangalia, în parteneriat cu corpul maritim MSC.
„Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”, transmiteau la acel moment reprezentanţii companiei germane.
„Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se mai arăta în comunicat.
La primele licitaţii organizate pentru vânzarea şantierului, niciun investitor nu s-a prezentat. Nici Rheinmetall.
Atitudinea ministrului Apărării față de absența Rheinmetall la licitație.
În contextul neprezentării vreunei oferte la prima licitaţie, din 29 iunie, News.ro i-a întrebat pe Radu Miruţă, ministrul Apărării, şi pe Irineu Darău, ministrul Economiei, dacă există un termen prevăzut până la care Rheinmetall să preia şantierul din Mangalia şi dacă au fost cerute explicaţii pentru faptul că nu s-au prezentat la licitaţie.
În plus, dacă până la sfârșitul anului, când ar putea avea loc ultima dintre cele șase licitații la prețul inițial de 184 milioane de euro, Rheinmetall încă nu apare, cum se pot îndeplini calendarul asumat în cadrul programului SAFE și planul de lansare a livrărilor efective, care ar trebui să înceapă în 2028 și să se finalizeze integral până în 2030?
„Interacţiunea statului român pentru criteriile de cooperare este gestionată de Ministerul Economiei, cel care reprezintă statul la şantierul naval”, a transmis Radu Miruţă, ministrul Apărării, pentru News.ro.
În cadrul aceleiași conferințe de presă din 28 aprilie, a fost menționat anterior că amânarea preluării ar conduce la o reducere a construcțiilor în România.
„Am auzit că astăzi (28 aprilie, n.r.) şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia sub sancţiunea unor penalităţi să construiască acolo”, declara Miruţă.
Într-un eveniment de presă, întrebarea a fost adresată vineri, 17 iulie, despre dacă a avut conversații cu reprezentanții companiei Rheinmetall pentru a clarifica lips
„Interacţiunea asta o face Ministerul Economiei, nu o face Ministerul Apărării. Ministerul Apărării este beneficiarul acestor produse. Am folosit instrumentul de a primi aceste nave, condiţionând cu celelalte ministere ca ele să se producă în România, pot doar să bănuiesc. Valoarea de lichidare a Şantierului Naval de la Mangalia – 2 Mai este undeva la 87 de milioane de euro, din ce ştiu eu când eram ministrul Economiei. Iar datoriile în dispută sunt undeva la 190”, a declarat Radu Miruţă.
El a menționat că, în cea mai mare parte, persoanele interesate de achiziția șantierului așteaptă ca prețul să scadă până la valoarea sa reală.
„Pe procedura de scoatere la licitaţie a valorilor de acolo, ea scade pe măsură ce nu se prezintă cineva. Îmi imaginez că cei care ar putea fi interesaţi aşteaptă să scadă preţul până la valoarea reală, neplătind altcineva problemele pe care statul român le-a generat în interacţiunea veche cu fosta companie. Bănuiesc că acesta ar putea fi un răspuns. Sunt absolut convins că atâta timp cât condiţionarea producerii acestor nave este legată şi de celelalte contracte, ar fi o pierdere enormă, greu de cuantificat dacă compania ar renunţa la acest contract”, a subliniat Radu Miruţă, deşi se ştie oficial că sunt programate 6 licitaţii, toate la acelaşi preţ.
Într-o interogare referitoare la dialogul său cu ministrul Economiei și la eventuala comunicare a acestuia cu reprezentanții Rheinmetall pentru a determina motivele absenței companiei la licitație, a evitat să ofere un răspuns concret.
„Legea spune că se scoate la licitaţie şantierul, oricine se poate prezenta. Pe de altă parte, contractul făcut de noi, cu condiţiile de cooperare, îi obligă pe cei de la Rheinmetall să facă aceste lucruri la Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai. Vă întreb pe dumneavoastră, dacă valoarea unui bun este de 84 de milioane sau de 87 de milioane şi cineva cere pe el 197 diferenţa de la 84 la 197, în dispută, fiind ca o consecinţă a gestionării statului român cu o altă companie a acestui şantier, intuiesc că noua companie nu vine să plătească 197 pentru a acoperi gaura pe care statul român în interacţiune cu această altă companie a făcut-o”, a mai declarat Radu Miruţă.
Răspunsul ministrului Economiei la absența Rheinmetall.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) deține majoritatea acționarilor la Şantierul naval 2 Mai Mangalia, iar acestul, la rândul său, deține 51% din capitalul Damen Mangalia (DSMa).
„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis pentru News.ro Irineu Darău, ministrul Economiei, înaintea desfăşurării celei de-a doua licitaţii.
„MEDAT subliniază că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare. Întreaga gestiune, conservare şi procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuţia lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic. În ciuda contextului juridic complex, activele industriale rămân de o importanţă strategică majoră pentru România. MEDAT a menţinut un dialog deschis cu potenţialii investitori industriali”, a adăugat ministrul Darău.
„În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a mai transmis ministrul Darău.
În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată pe 22 iulie, s-a întrebat despre valoarea fondurilor provenite din SAFE alocate modernizării Şantierului Naval Mangalia, iar el a evitat să ofere un răspuns.
„Problema nu se pune aşa. Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener – Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a declarat ministrul interimar al Economiei.
Darău a lăsat să se înţeleagă că o posibilă decizie a investitorilor ar putea fi legată de o decizie a instanţei care s-ar putea pronunţa în septembrie referitor la modul de organizare al licitaţiilor. La ultima întâlnire din 26 mai 2026, când a stabilit strategia de vânzare a şantierului naval din Mangalia, Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, a decis organizarea a şase licitaţii lunare succesive, la un preţ de pornire de 184 milioane de euro (cât ar fi estimată valoarea de piaţă) şi nu la valoarea de lichidare de 84 de milioane de euro.
„Aşa s-a decis, la rând şase luni consecutive, cu valoarea cea mai mare posibilă, 184 de milioane, respectiv e un proces care are în septembrie un termen, dacă îmi amintesc bine, 28 septembrie, în care administratorul judiciar cere altfel de traseu şi pe de altă parte, noi, ca stat, observăm această situaţie şi căutăm şi noi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Irineu Darău.
El a menționat că statul român a impus condiții pentru Rheinmetall în legătură cu plata sumei de 920 de milioane de euro provenită din SAFE, aferentă investiției din Mangalia.
„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0