Soții Ceaușescu, comemorati la unitatea militară; vizitatorii văd și avionul de hârtie al lui Stănculescu

O mulțime de călători din Statele Unite ale Americii, America de Sud și Europa sunt din ce în ce mai fascinați de expoziția creată pe locul fostei unități militare din Târgovişte unde soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi în 1989, potrivit Agerpres.

Muzeul Tradiţiilor Militare Dâmboviţene – Şcoala de Cavalerie a avut parte de o zi interesantă într-o vineri ploioasă de primăvară, când a găzduit două grupuri de turiști. Un grup era format din studenţi străini din Bucureşti, în timp ce celălalt era compus din elevi din Turcia, care se aflau în Târgovişte în cadrul unui Proiect Erasmus. În premieră, acest muzeu se alătură sâmbătă, 23 mai programului Noaptea Muzeelor, oferind acces gratuit.

Într-un cadru puțin obișnuit, soții Ceaușescu au devenit subiectul unei curiozități turistice la nivel global, fiindcă locul unde au fost executați a devenit o destinație inedită.
Acest sit oferă oaspeților posibilitatea de a observa, printre altele, un avion de hârtie celebru, care a fost creat de generalul Victor Stănculescu pe perioada procesului.

Citește șiDaniel Băluță vrea patrule stradale în Tineretului pentru a descuraja consumul de droguri și violențele dintre blocuri

Un fenomen remarcabil se produce în cadrul acestui muzeu, care nu are similar în România. În interiorul acestei clădiri se află o extraordinară concentrare de elemente captivante și unice, care permit abordarea unor subiecte diverse, de la epoca lui Mircea cel Bătrân până în anii 2000. Aici, se pot descopri multiple teme și personalități care merită discutate. Pentru prima dată, acest muzeu participă la Noaptea Muzeelor.

Reacția publicului local va fi un indicator esențial pentru Muzeul Complexului Național Curtea Domnească Târgovişte, a declarat Irina Cîrstina, muzeograf la această instituție, într-un interviu acordat AGERPRES.

Toţi trecem pe lângă această clădire şi această clădire are o memorie specială pentru că este locul în care Nicolae şi Elena Ceauşescu şi-au găsit sfârşitul

, a adăugat ea.
Până în prezent, Muzeul a atras un număr considerabil de vizitatori nu numai din judeţul Dâmboviţa, ci chiar din toată lumea, ceea ce constituie un bun prilej pentru a evalua răspunsul târgoviştenilor în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor.
Irina Cîrstina a menționat că este extrem de interesată să observe cum vor reacționa târgoviştenii atunci când vor vizita această locație cu o memorie specială.

Ultimii ani ai comunismului sunt readuși în viață într-o primă secțiune a muzeului, situată la parter. Aici, toate detaliile decorative ale interiorului au fost lăsate în starea din 1989, inclusiv culorile originale, iar piesele de mobilier sunt cele care au aparținut acelei perioade.

Unitatea Militară 01417 oferă vizitatorilor o incursiune în istorie, începând de la holul central, unde pot fi văzute biroul comandantului, colonelul Andrei Kemenici, și locul de detenție, cunoscut sub numele de Biroul Servicii – Logistică sau Biroul Şefului de Stat Major. De asemenea, pot fi vizitate Sala Procesului, denumită și Biroul Organizare – Mobilizare, și două săli care reflectă viața de zi cu zi în perioada comunistă. În curtea interioară, se află zidul unde Elena și Nicolae Ceaușescu au fost executați. La parter, în sala de conferințe, pot fi urmărite momente esențiale din procesul care a avut loc pe 25 decembrie 1989. La etajul clădirii, o a doua secțiune prezintă trecutul militar al orașului, concentrându-se asupra moștenirii lăsate de Școala de Cavalerie din Târgovişte.

Muzeul găzduiește o impresionantă galerie de imagini fotografică care include scene din viața militară, precum și înregistrări ale oficialităților în vizită și pregătirea regimentelor în diferite etape.

Reconstituiri istorice și obiecte originale din epoca respectivă sunt expuse într-o clădire care servește drept muzeu, unde pot fi văzute unice piese care au aparținut armatei.
Vizitatorii care intră în clădire sunt imediat impregnați într-o atmosferă încărcată de evenimente istorice care au avut un impact profund.
La expoziție sunt incluse uniforme militare autentice și reproduse special pentru acest proiect muzeal, accesorii vestimentare, arme albe și de foc, medalii, ordine și obiecte personale ale ofițerilor, precum și albume și publicații militare.

La intrarea în clădirea principală, sala procesului vă aşteaptă, fiind una dintre cele mai impresionante încăperi ale muzeului. Această sală este flancată de manechine reprezentând soldaţi în uniforme militare, echipați cu puşti-mitralieră.

Victor Stănculescu a creat un avion de hârtie în timpul procesului, care poate fi observat de către vizitatori, alături de o reconstituire exactă a scenei, inclusiv poziţionarea completului de judecată şi ţinutele distincte ale militarilor şi procurorilor.

Irina Cîrstina, muzeografa, menționează că un anumit detaliu a fost recreat.

„În imaginile video se vede că generalul Stănculescu îşi făcuse un avion de hârtie şi se juca cu el în timp ce aştepta finalul procesului.”

Acest detaliu recreat include avionul de hârtie pe care generalul Victor Stănculescu îl confecționase.

Reconstituirea scenei a fost realizată cu 25 decembrie 1989 ca punct de referință, atunci când au fost filmate ținutele purtate de cei implicați.
Uniformele militare existente au fost păstrate în starea lor originală, în timp ce hainele fostului cuplu prezidențial, Nicolae şi Elena Ceauşescu, au fost recreate cu ajutorul experților în reconstituiri istorice.

Totul este refăcut riguros

, după cum afirmă Irina Cîrstina, care oferă detalii despre reconstituire.
De exemplu, procurorul Voinea este reprezentat purtând exact aceleași haine ca în înregistrarea video: jeans albaștri și un pulover.
Toți cei implicați în proces sunt așezați exact ca în imaginile originale, potrivit lui Irina Cîrstina.

De obicei, dimensiunile compacte ale încăperii în cauză ii iau pe vizitatori prin surprindere.

Dezvăluirea lui Irina Cîrstina arată că locul unde a avut loc procesul soţilor Ceauşescu era, în realitate, un birou administrativ adaptat în grabă, spre deosebire de imaginea unei săli mari prezentate la televizor.

„La televizor părea o sală mare. În realitate era un birou administrativ adaptat în grabă pentru proces”

, explică Irina Cîrstina.

Atmosfera de panică şi nesiguranţă din perioada respectivă este unul dintre aspectele pe care muzeul încercă să le reflecte, pe lângă evenimentele oficiale.
Acesta doreşte să transmită sentimentul de incertitudine care a predominat în acea perioadă.

Teama unui atac era o senzație permanentă pentru numeroși militari și ofițeri din cadrul unității, după cum afirmă Irina Cîrstina.
Faptul că nu erau la curent cu evenimentele viitoare a contribuit la starea de incertitudine și frica în rândul acestora.

Foarte multă lume a aflat despre presupuşii terorişti, iar informatiile primite erau de multe ori contradictorii, fapt care i-a făcut pe oameni să creadă că respectiva unitate urma să fie atacată.
Fostul președinte Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena Ceaușescu erau relocate în interiorul unității și păziți foarte strict. Colonelul Kemenici a considerat inițial că îi va ține doar o perioadă de timp, sperând că cineva va veni să îi elibereze, însă nimeni nu a venit să îi ia.
În timpul zilei, existau foarte multe știri neverificate și se credea că teroriștii ar fi putut veni de oriunde, existau informații contradictorii care ajungeau la unitate, astfel soții Ceaușescu nu erau ținuți ziua în respectiva clădire.
În schimb, ziua erau îmbrăcați în uniforme militare și erau ținuți în niște TAB-uri și plimbați în curtea unității, pentru ca noaptea să fie aduși în camera de lângă biroul comandantului.

Muzeografa Irina Cîrstina

amintește și episodul în care protestatarii au ajuns la poarta unității după ce s-a aflat că soții Ceaușescu se află în Târgovişte.
Nicolae Ceaușescu a crezut, pentru o perioadă de timp, că oamenii veniseră să îl elibereze.

Irina Cîrstina afirmă că fostul lider avea convingerea că, dacă ar fi reușit să comunice direct cu muncitorii, aceștia l-ar fi înțeles și salvat. În ultimele momente, el dorea să se adreseze publicului pe platforma industrială, fiind convins că, vorbind în fața oamenilor muncii, va obține înțelegere și eliberare. Însă, potrivit lui Irina Cîrstina,

nimeni nu mai voia atunci să îl elibereze

. De asemenea, clădirea unității militare prezintă foarte puține urme de gloanțe, în schimb, s-a tras mult mai mult din această unitate militară în direcția clădirii unui liceu situat vizavi.

Soții Ceaușescu au fost executați la o unitate militară aflată în apropierea unei clădiri a Securității și a Miliției, situate una lângă alta, chiar vizavi de locul execuției.

Amintirile dramatice ale evenimentelor care au avut loc într-o unitate militară sunt relatate de muzeografa Irina Cîrstina.

Clădirea liceului de peste drum a avut mult mai multe urme de gloanţe.

Potrivit colonelului Kemenici, numărul mare de cartușe care au fost trase din acea unitate este de un milion.
Unitatea respectivă era bine pregătită și a ripostat focurilor de armă trase dinspre liceu, însă reacția a fost disproporționată.
Astfel, clădirea liceului a fost ciuruită de gloanțe, sub impresia că sunt atacați de teroriști.
Ulterior, s-a stabilit că focurile nu au avut un impact îngrozitor.
În urma acestui schimb de focuri, un militar și-a pierdut viața, fiind aflat în curtea unității, lângă statuia de la intrare.
Alți oameni au mai decedat în aceleași zile, iar în curtea interioară se află un monument în memoria tinerilor nevinovați care și-au pierdut viața.

Nicolae Ceauşescu are parte de un ultim omagiu, sub forma unui muzeu care găzduiește relatări mai puțin mediatizate despre ultimele sale ore, printre care detalii despre afecțiunea diabetică de care suferea și încrederea sa în posibilitatea de a fi salvat de către forțele politice fideli regimului. Locul execuţiei a fost lăsat în starea în care s-a aflat la momentul respectiv.

Un vestigiu al evenimentelor tragice rămâne imprimat pe zid, unde încă se văd urmele lăsate de gloanțe, în timp ce vizitatorii au posibilitatea de a afla informații detaliate despre circumstanțele care au însoțit execuția, oferite chiar de către muzeu.

Detalii macabre despre execuția soților Ceaușescu ies la iveală: trei parașutiști au fost aleși pentru a efectua împușcăturile, însă un singur individ a apăsat de fapt pe trăgaci.

• La acea vreme, nu au fost implicați militari din cadrul unității în care a avut loc execuția.
• A fost nevoie de aducerea unor parașutiști specializați.

În cadrul procesului, în spatele acuzării, vizitatorii pot observa o reprezentare a celui care a efectuat împușcăturile și numele acestuia este menționat.

El este singurul care a tras.

Detalii despre execuția soților Ceaușescu au fost oferite de Irina Cîrstina, care a descris scena în care Elena Ceaușescu a opus rezistență în momentul în care a fost imobilizată.

Se ştie că s-a întâmplat la ora 14.45

, a afirmat Irina Cîrstina, care a continuat spunând că celor doi li s-a ordonat să fie scoși și duși într-o locație necunoscută, unde erau așteptați de trei oameni desemnați să tragă.
Printre aceștia, unul nu a efectuat nici un foc, un altul a tras în direcția greșită, însă parașutistul Boieru a fost cel care a tras efectiv.

În urma evenimentelor din decembrie 1989, o instituție muzeală prezintă o relatare detaliată despre întreaga istorie a unei clădiri și a unui oraș.
Decembrie 1989 reprezintă un moment de referință pentru această narațiune istorică.
În holul principal al clădirii se păstrează culorile originale din perioada domniei regelui Ferdinand.
Prin utilizarea noilor tehnologii se încearcă o conexiune mai strânsă între trecut și publicul prezent.

Turiști internaționali și localnici din județul Dâmbovița au acum oportunitatea de a explora o expoziție unică, care prezintă tehnologie de ultimă oră. În cadrul celei de-a doua secțiuni a muzeului, situată la etaj, oamenii pot interacționa cu imagini holografice ale unor figuri istorice precum Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Reprezentanții muzeului raportează că majoritatea covârșitoare a vizitatorilor, aproximativ 70%, sunt străini sau provin din diverse regiuni ale țării. Printre grupurile de turiști s-au numărat cei din Franța, Spania, Turcia, precum și călători individuali din America de Sud.

Un interes deosebit pentru acest sit istoric este manifestat de către vizitatorii internaționali, Irina Cîrstina declarând că recent, o persoană din America de Sud a exprimat dorința de a vizita acest loc din Europa, în special Târgovişte.
În prezent, muzeul se află într-un proces avansat de digitalizare, care va permite, în viitor, vizitatorilor să utilizeze ghiduri audio și să consulte cărţi rare despre evenimentele Revoluţiei din 1989 și perioada de început a epocii postcomuniste.

Irina Cîrstina subliniază că obiectivul este ca oamenii să nu se limiteze la o simplă vizită, ci să aibă ocazia să se odihnească, să studieze și să înțeleagă mai profund contextul istoric al locului.

„Ne dorim ca oamenii să poată veni aici nu doar să viziteze, ci şi să stea, să citească, să înţeleagă contextul istoric”

, a declarat ea.

Muzeografa consideră că obiectivul muzeului este unul transparent: să ofere o imagine fidelă a trecutului.
Oamenii doresc să cunoască evenimentele care au avut loc în această locație, iar misiunea muzeului este să ofere o prezentare oneastă și clară a istoriei.

„Noi trebuie să fim cât mai bine pregătiţi şi cât mai oneşti cu publicul. Istoria s-a scris în această clădire şi oamenii vor să înţeleagă ce s-a întâmplat aici”

,
spune ea, subliniind importanța unei abordări oneste și transparente în prezentarea istoriei.